Dezbatere despre Schengen în Parlamentul European
România încearcă, fără succes, de 11 ani, să între în Spațiul european de liberă circulație. Săptămâna trecută, Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 14.12.2022, 11:55
România şi Bulgaria sunt pregătite pentru a fi primite
în Spaţiul de liberă circulaţie, UE are obligaţia juridică asigure acest lucru,
iar cele două ţări se aşteaptă în mod legitim să adere – a declarat, marţi, comisarul
european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în plenul Parlamentului
European, la Strasbourg, unde a avut loc o dezbatere pe această temă. Comisia
Europeană este de părere că autorităţile de la Bucureşti şi Sofia au îndeplinit
toate criteriile de aderare şi aşteaptă această clipă de peste un deceniu. Ylva
Johansson a accentuat că cele două state se achită de o sarcină uriaşă şi au
primit peste o sută de mii de ucraineni care s-au refugiat din cauza
războiului. Comisarul European a subliniat că şi Spaţiul Schengen are
nevoie de România şi Bulgaria, pentru a face faţă provocărilor privind migraţia
şi securitatea. Trebuie să luptăm cu crima organizată, trebuie să susţinem
cooperarea transfrontalieră a forţelor de poliţie, iar aderarea celor două ţări
ar înlesni schimbul de informaţii între organele de pază a frontierelor şi cele
de poliţie, a mai spus Ylva Johansson. Oficialul european a promis că rămâne
prioritatea sa principală aderarea României şi Bulgariei la zona Schengen,
precizând că este hotărâtă să obţină acest lucru anul viitor.
În cadrul
dezbaterii din Parlamentul European, eurodeputaţii români au făcut front comun
în a condamna veto-ul Austriei şi în a cere soluţii pentru deblocarea aderării
României la Schengen, între care discutarea problemei în Consiliul
European sau sesizarea Curţii de Justiţie a UE. Săptămâna trecută, în cadrul
Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), nu a fost adoptată o
decizie în unanimitate cu privire la aderarea la spaţiul Schengen a
celor două ţări membre ale UE din 2007, după ce Austria și Olanda s-au opus.
Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a motivat această poziție aducând în
discuție migranții ilegali ajunși în țara sa, despre care afirmă că mulți ar fi
venit prin România și Bulgaria. La rândul său, Olanda spune că susține aderarea
României, dar nu la pachet cu Bulgaria. În acelaşi timp, Croaţia, membră a UE
din 2013, a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie
2023.
Șeful statului român, Klaus Iohannis, a apreciat că
acest vot negativ a fost nemeritat şi de neînţeles. În opinia sa, trebuie făcute
demersuri pe toate căile diplomatice pentru realizarea obiectivului aderării la
spaţiul de liberă circulaţie. Joi, la reuniunea Consiliului European, el intenţionează
să pună pe agendă şi acest subiect extrem de important pentru România, deşi un
nou vot va putea fi exprimat doar în viitorul Consiliu JAI din martie 2023.
Șeful statului a mai spus că urmează să prezinte două-trei acţiuni pe care
intenţionează să le iniţieze, astfel încât România să înregistreze progrese în
vederea aderării la Spaţiul Schengen.
