Dezbateri privind codurile penale
Presa pronostichează că atmosfera politică de la Bucureşti se va reinflama pe 2 mai, când, în Comisia parlamentară specială pentru Legile justiţiei, se va startul dezbaterilor de fond pentru modificarea Codurilor penale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 20.04.2018, 12:00
Scopul declarat al comisiei parlamentare speciale e să pună în acord prevederile Codului Penal şi Codului de Procedură
Penală cu decizii ale Curţii Constituţionale
a României, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Directivei Europene în
domeniu. Printre modificările propuse de deputaţii şi senatorii jurişti figurează
un termen de şase luni până când o persoană care a dat mită poate fi iertată
dacă îşi denunţă fapta la poliţie. Pentru fapte de corupţie şi trafic de
influenţă se adaugă prevederea că funcţionarul public va fi pedepsit doar dacă
a şi acţionat în acel caz. Reducerea
termenului de eliberare condiţionată, de la două treimi din pedeapsă la jumătate,
iar pentru persoanele în vârstă chiar şi la o treime,
eliminarea dintre infracţiuni a neglijenţei în serviciu sau neaplicarea
confiscării extinse pentru bunurile dobândite înainte de 2012 sunt propunerile cele
mai controversate de pe agenda Comisiei.
Fost ministru al Justiţiei, deputatul
PNL Cătălin Predoiu spune că modificările dorite de coaliţia
guvernamentală PSD-ALDE conduc la o relaxare exagerată a politicii penale Mă refer la anumite articole care pot să favorizeze comiterea de
infracţiuni, articolul privind traficul de influenţă, cel privind abuzul în
serviciu. Este foarte greu să nu observi în acelaşi timp acele câteva articole
care sunt făcute practic pe calapodul unor dosare care se află în judecata
instanţelor penale. În replică, preşedintele Comisiei speciale,
social-democratul Florin Iordache, el însuşi fost ministru, spune că nicio lege
nu este făcută cu dedicaţie şi că forma finală a noilor Coduri va fi rezultatul
unei dezbateri transparente Noi am venit cu anumite propuneri. Aceste
propuneri care acum sunt în dezbatere publică se vor modifica fără îndoială,
atât prin efortul şi propunerile pe care le vor face asociaţiile profesionale,
cât şi universităţile de drept din cele mai importante oraşe ale României.
Preşedintele Klaus Iohannis n-a părut convins de argumentele majorităţii de
stânga şi a criticat, la rându-i, propunerile de amendare a Codurilor Unele
dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă este nevoie de oarecare
modernizare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale Curţii
Constituţionale şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană. Alte
propuneri sunt total inacceptabile; este inadmisibil ca unele modificări să fie
făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic, acum, ocupă poziţii
de decizie chiar în Parlament.
Transparentă, aluzia îi vizează pe preşedinţii
celor două Camere, liberal-democratul Călin Popescu-Tăriceanu şi social-democratul
Liviu Dragnea, protagonişti ai unor dosare instrumentate de procurorii anticorupţie.
Unii comentatori nu-şi ascund, nici ei, preocuparea, după ce modificările
la Legile Justiţiei – statutul
magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM – propuse de aceeaşi
Comisie specială, au provocat cele mai ample proteste de stradă din istoria
post-comunistă a României.
