Discuţii în Parlament privind certificatul verde
Proiectul de lege care introduce obligativitatea certificatului verde la locul de muncă se află, încă, în dezbaterea Camerei Deputaţilor de la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 17.11.2021, 12:22
7 milioane de
români au primit, până acum, schema completă de vaccinare anti-Covid. E puţin,
raportat la media statelor din UE şi la obiectivul iniţial, probabil de mult
timp uitat, al autorităţilor, care îşi propuseseră vaccinarea a 10 milioane de
români până la 1 septembrie. Ritmul lent al vaccinării şi relaxarea prematură
din perioada verii au expus România unui val patru care s-a dovedit devastator,
cu mii de infectări şi sute de decese zilnice. Atunci când situaţia risca să
scape de sub control, autorităţile au reintrodus restricţii, care vizau în
special persoanele nevaccinate.
Teama de îmbolnăvire, dar mai ales imposibilitatea
de a mai merge la mall şi restaurant, unde accesul este permis doar cu
certificat verde, i-a determinat pe mulţi români vaccino-sceptici să se îndrepte
spre centrele de imunizare, iar campania de vaccinare a fost resuscitată. A
contribuit la dinamizarea ei şi introducerea în Parlament a unei legi care
reglementa folosirea certificatului verde la locul de muncă pe modelul unor
state ca Italia, Franţa sau Grecia, care l-au impus unor categorii de angajaţi
sau chiar tuturor angajaţilor, de la stat şi privat, ca în formula radicală
adoptată în Peninsulă.
La Bucureşti, proiectul a fost respins la Senat, iar
efectul nu a întârziat: campania de vaccinare a recăzut în apatie. Politicienii
s-au angajat, atunci, să adopte legea în Camera Deputaţilor, for decizional în
acest caz, într-o formă epurată de orice posibile discriminări, invocate de
opoziţia social-democrată şi de cea ultranaţionalistă atunci când au votat
împotriva ei la Senat.
La Cameră, lucrurile trenează, iar amendamentele la
proiectul de lege care introduce obligativitatea certificatului verde la locul
de muncă se întind pe aproape 40 de pagini. Preşedintele Comisiei de Sănătate, fostul
ministru liberal al Sănătăţii, Nelu Tătaru, a recunoscut că întârzierea introducerii
legii are impact negativ asupra ratei de vaccinare. Faţă de PSD, care ar dori
includerea unei perioade de graţie de două luni pentru salariaţii nevaccinaţi,
cu testarea gratuită a personalului în acest interval, PNL cere ca termenul să
fie limitat la 30 de zile. Liberalii consideră inacceptabilă, pe de altă parte,
propunerea AUR privind acceptarea testelor de anticorpi, invocând irelevanţa
lor ştiinţifică. PNL a mai propus ca salariaţii care refuză vaccinarea şi se
îmbolnăvesc de COVID-19 să achite din banii proprii o eventuală spitalizare.
Social-democratul
Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, a replicat, însă, că măsura
ar accentua problemele legate de prezentarea tardivă la spital a celor
infectaţi, în condiţiile în care aceştia trebuie încurajaţi să o facă rapid, la
primele simptome. USR a cerut accelerarea dezbaterilor şi extinderea
prevederilor pentru parlamentari şi persoanele care ocupă funcţii publice. Cu
un procent mai slab al populaţiei vaccinate, dar mai bun ca al României,
Austria a impus carantina persoanelor nevaccinate. Chiar dacă se confruntă,
deja, cu ceea ce specialiştii consideră a fi valul 5 al pandemiei, în statele
occidentale unde ponderea vaccinaţilor a depăsit 80%, ca de exemplu Franţa,
Olanda sau Marea Britanie, numărul deceselor este foarte scăzut.
