Dosarul Revoluției din nou pe rol
Dosarul Revoluţiei, care îi are ca inculpaţi pe Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, acuzați de infracţiuni contra umanităţii, intră, din nou, pe rol.
Roxana Vasile, 26.10.2023, 11:45
După mai multe amânări, Curtea de Apel Bucureşti a respins toate excepţiile şi cererile ridicate de avocaţi și a constatat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurori în Dosarul Revoluției. Ca urmare, instanța a dispus începerea judecării pe fond a acestui dosar în care, 34 de ani de la Revoluția anticomunistă, fostul preşedinte Ion Iliescu, primul al României post-comuniste, precum și fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul în retragere Iosif Rus, ex-şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii, infracțiuni care nu se prescriu.
Saga cronologică a Dosarului Revoluției a început în urmă cu patru ani! În primă fază, acesta a fost trimis în judecată de Parchetul Militar în aprilie 2019, însă a fost restituit la Parchet doi ani mai târziu de către judecătorii de la ICCJ, fiind invocată existenţa unor nereguli în rechizitoriu. După ce procurorii militari au refăcut rechizitoriul, fostul procuror general al României, Gabriela Scutea, anunţa, în august 2022, retrimiterea la Instanţa supremă a Dosarului Revoluţiei, doar că, şase luni mai târziu, un judecător de cameră preliminară decidea că nu este de competenţa Instanţei supreme să-l judece, așa că l-a trimis la Curtea de Apel Bucureşti.
Pe fond, să începem prin a spune că, fost nomenclaturist al regimului comunist, principalul inculpat – Ion Iliescu – a căzut, în anii 1970, în dizgrația dictatorului Nicolae Ceaușescu, care l-a marginalizat și l-a îndepărtat din funcțiile politice majore. Până în 1989!, când a devenit figura politică centrală a Revoluției anti-comuniste, ulterior conducând statul român în trei rânduri: între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales în 1992-1996 și 2000-2004. Or, potrivit rechizitoriului din Dosarul de pe masa judecătorilor, la Revoluție, Ion Iliescu ar fi urmărit intenționat să obţină legitimitate populară, inducând în eroare opinia publică prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate. Totodată, el şi-ar fi asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.
Aceste fapte ar fi generat şi amplificat o psihoză generalizată, cauzatoare a numeroase situaţii de foc fratricid, ceea ce face că în intervalul respectiv 857 de oameni au murit, 2.382 au fost răniți, iar 585 au fost reținuți ilegal. Ion Iliescu, dar și ceilalți inculpați au declarat, de-a lungul timpului, că sunt nevinovați de acuzațiile aduse. În timp, evenimentele din Decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în peste 4.500 de dosare penale. În 112 dintre ele, au fost trimise în judecată 275 de persoane.
