Economia României, analizată de Comisia Europeană
Comisia Europeană a publicat analize economice aprofundate pentru şase state membre, între care și România
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 26.03.2024, 11:44
România se numără între cele șase state pentru care Comisia Europeană a publicat luni analize aprofundate, scopul fiind acela de a evalua dacă statele respective se confruntă cu dezechilibre macroeconomice în contextul semestrului european. Celelalte state sunt Cipru, Olanda, Slovacia, Spania şi Suedia, acestea făcând parte din grupul de 12 state membre selectate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024. Întocmit pe baza unui set de indicatori, raportul a fost adoptat în noiembrie anul trecut, în cadrul pachetului de toamnă al semestrului european – cadrul UE pentru coordonarea și supravegherea politicilor economice și sociale. Celelalte șase bilanțuri aprofundate, pentru Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia și Portugalia, vor fi publicate în următoarele săptămâni.
În ceea ce privește România, analiza aprofundată arată că aceasta continuă să se confrunte cu vulnerabilităţi legate de conturile finanţelor publice şi ale balanţei externe. „Deficitele publice şi de cont curent mari, precum şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile de dinaintea pandemiei, fac economia potenţial vulnerabilă la şocuri. S-au înregistrat unele progrese în reducerea deficitului de cont curent în 2023, în principal în urma înăspririi politicii monetare şi a consumului privat mai slab. Cu toate acestea, în condiţiile în care politicile rămân neschimbate, riscurile legate de poziţia externă ar urma să rămână ridicate în următorii ani”, atrage atenţia Comisia Europeană. În document se apreciază că „urmărirea unei strategii credibile de consolidare fiscală este prioritatea cheie a politicilor menite să atenueze riscurile la adresa stabilităţii economiei. Această strategie va necesita implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale incluse în PNRR, în special pe cele care vizează o creştere structurală a veniturilor guvernamentale şi o execuţie bugetară mult mai strictă decât în ultimii ani”. Comisia apreciază că vulnerabilităţile macroeconomice ale României s-au extins în urma pandemiei, într-un context în care s-a înregistrat o creştere extrem de solidă.
Redresarea puternică post-pandemie a activităţii economice, sprijinită de relaxarea politicii monetare şi a condiţiilor financiare, precum şi orientarea fiscală sprijinitoare au dus la o creştere a PIB-ului de peste 4%, atât în 2021, cât şi în 2022, mai ridicată decât rata potenţială de creştere a României. Inflaţia a atins în medie 12% în 2022, iar deficitul de cont curent a continuat să se adâncească la peste 9% din PIB, reflectând şocul preţurilor la energie. În pofida expansiunii economice extrem de solide şi a creşterii veniturilor guvernamentale, deficitul public a rămas ridicat, la 6,3% din PIB în 2022, scăzând doar uşor de la 7,2% în 2021, în urma avansului rapid al cheltuielilor guvernamentale. Până acum, se mai arată în analiză, România nu s-a confruntat cu dificultăţi în a-şi acoperi nevoile de finanţare, iar rezervele sale valutare par în general adecvate, acoperind aproape 5 luni de importuri şi mai mult de 100% din datoria externă pe termen scurt la finalul lui 2023.
