Efectele pandemiei asupra economiei
Pandemia de coronavirus își pune amprenta asupra economiilor de pretutindeni. România nu face excepție.
Corina Cristea, 25.05.2020, 12:00
Conform metodologiei UE, ponderea datoriei guvernamentale brute în România va fi de 40,9% din PIB la sfârşitul acestui an, față de 35,2% din PIB în 2019, se arată în Programul de convergenţă 2020 publicat de Ministerul Finanţelor Publice de la București. Valoarea rezultă în condițiile în care se estimează o contracţie a economiei de circa -1,9%, o depreciere a monedei naţionale faţă de euro – principala valuta în care este denominată datoria publică – şi un deficit de peste 3% din PIB, ca urmare a efectelor generate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
Calculat pe metodologia europeană ESA, deficitul bugetar al României este prognozat pentru finalul acestui an la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul din 2019. Majorarea ar urma să survină pe fondul sporirii cheltuielilor bugetare la 39,5% din PIB – o creștere de 3,5 puncte procentuale față de 2019. Aceasta ca urmare a majorării semnificative a ponderii transferurilor sociale în PIB, precum şi e creşterii ponderii subvenţiilor, potrivit Ministerului Finanțelor.
În același timp, veniturile bugetare totale sunt estimate să crească de la 31,7% din PIB anul trecut, la 32,7% din PIB în 2020, proiecţia având la bază evoluţia pozitivă moderată a fondului de salarii şi scăderea consumului privat, în contextul crizei pandemice. Finanțiștii amintesc că aceasta a dus, pe de o parte, la pierderea de venituri ca urmare a încetinirii activității economice, iar pe de altă parte, la creșterea cheltuielilor cu echipamente medicale şi asistenţa socială, precum şomaj tehnic sau indemnizaţii pentru părinţii care stau acasă, cu copiii, după ce cursurile au fost suspendate.
Ministerul reamintește, în același timp, că, independent de criza pandemică, pentru România fusese declanşată procedura de deficit excesiv, deoarece deficitul ESA depășise pragul de 3% din PIB în anul 2019, iar recomandarea a fost ca revenirea să se facă până în 2022. Pe fondul situației sanitare speciale, Comisia Europeană a declanşat, între timp, Clauza generală derogatorie, care permite statelor membre sa devieze de la ţintele fiscal bugetare stabilite, iar costurile generate de pandemia COVID-19 să primească un tratament special.
În practică, pentru România acest lucru va însemna că atunci când va fi evaluată în legătură cu atingerea ţintei privind deficitul bugetar, aceasta se va face prin excluderea costurilor generate de COVID-19. În documentul ministerului se mai arată că Investiţiile brute se vor reduce cu 2,6% în 2020, acest lucru fiind influențat înclusiv de faptul că exporturile şi importurile de bunuri şi servicii vor înregistra dinamici negative. În ceea ce priveşte inflaţia, pentru anul 2020 se estimează că aceasta va fi la sfârşitul anului de 3%. În același timp, pe termen mediu, scenariul cel mai plauzibil privind creșterea economică este, în opinia finanțiștilor, că aceasta va reveni în zona potenţialului său estimat înainte de pandemia COVID-19, respectiv în intervalul 3-4%.
