Eforturi pentru reducerea deficitului bugetar

Planul României pentru reducerea deficitului bugetar a fost aprobat de miniştrii europeni de finanţe.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Mihai Pelin, 22.01.2025, 12:30

Consiliul miniştrilor europeni ai Finanţelor a aprobat, la Bruxelles, planurile de reducere a deficitelor bugetare pentru opt state comunitare, printre care şi România. Ministrul român de finanţe, Tánczos Barna, afirmă că reducerea deficitului de-a lungul unei perioade de şapte ani în loc de patru va aduce multe avantaje ţării.

În primul rând, va permite economiei româneşti să menţină un nivel ridicat al investiţiilor publice, iar România stă bine la acest capitol printre statele Uniunii. Este în acelaşi timp o premiză pentru evitarea dezechilibrelor şi pentru o creştere economică sustenabilă. În afara României, alte patru state membre – Spania, Italia şi Finlanda – au solicitat extinderea perioadei de ajustare.

Comisarul european însărcinat cu Economia, letonul Valdis Dombrolskis, a explicat că primele analize vor fi publicate în primăvară. În marja Consiliului, el a avut o întâlnire separată cu ministrul român de finanţe pentru a discuta detaliile planului. Tánczos Barna afirmă că, de-a lungul celor şapte ani, România va primi suport financiar şi tehnic pentru a restabili echilibrul macroeconomic.

Parametrii indicaţi de Comisia Europeană vizează, în ansamblu, ţinerea sub control a cheltuielilor publice şi creşterea economică prin investiţii. Planul fiscal bugetar al României urmăreşte stabilizarea datoriei publice şi reducerea deficitului la sub 3 procente din PIB, în perioada 2025-2031.

România va continua să se dezvolte, protejând investiţiile esenţiale şi asigurând stabilitatea financiară pe termen lung, spune, la rândul său, ministrul Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

În opinia sa, decizia Comisiei Europene de aprobare a planului României de reducere a deficitului bugetar va permite guvernului să evite presiunea unei ajustări accelerate sau adoptarea unor măsuri dramatice pentru reducerea deficitului bugetar.

Tăieri masive de cheltuieli, blocarea investiţiilor în spitale şi drumuri, creşteri masive de taxe – acestea ar fi fost consecinţele unei ajustări dure impuse de Comisia Europeană, atrage atenția Marcel Boloş.

Pe de altă parte, mai semnalează ministrul, prin acest plan se menține credibilitatea internațională, în contextul în care nerespectarea angajamentelor fiscale ar fi dus la scăderea ratingului de țară, ceea ce ar fi făcut împrumuturile mai scumpe și mai greu de accesat.

Deciziile arată că economiile europene au în acest moment nevoie de timp pentru a realiza o consolidare fiscală sustenabilă, fără să sacrifice dezvoltarea. Fără acest plan, România ar fi riscat să piardă ceea ce se construieşte acum pentru generaţiile viitoare, a subliniat Marcel Boloş. 2024 a fost dificil pentru România, cu alegeri locale, europarlamentare, prezidențiale și parlamentare.

Totodată, a fost un an în care au fost recalculate pensiile, au fost majorate salariile în mai multe domenii şi au fost susţinute investiţii cu sume fără precedent. România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB.