Eliminarea MCV, o perspectivă tot mai îndepărtată
Un raport al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul francez consideră prematură încheierea Mecanismului de Cooperare și Verificare aplicat României, apreciind că progresul real nu poate fi confirmat doar prin angajamente politice.
Roxana Vasile, 06.04.2021, 11:30
În
doar câteva săptămâni, optimismului triumfalist al actualului Guvern de
coaliție de centru-dreapta de la București îi ia locul un pesimism fie și numai
moderat. Pentru început, un scurt memento! Luna trecută, premierul liberal
Florin Cîțu se felicita că, după mulți ani de la crearea lui, Mecanismul de
Cooperare și Verificare, de monitorizare a Justiției românești, ar putea deveni
istorie, Comisia Europeană – spunea el – susţinând eliminarea acestuia spre
finalul anului în curs. Acuzându-și adversarii politici social-democrați că, la
guvernare fiind, s-au făcut, într-un trecut nu foarte îndepărtat, vinovați de
derapaje ce impuneau menținerea MCV-ului, actualii deținători de centru-dreapta
ai Puterii consideră că accederea lor în fruntea Statului este o garanție că
lucrurile sunt pe drumul cel bun.
După 13 ani în care România a fost
subiect al unei monitorizări excepţionale din partea Comisiei Europene, cu
regrese majore în 2018 şi 2019, am încredere că eforturile noastre
intensificate în perioada următoare vor duce la o funcţionare normală şi
predictibilă a statului de drept în România – afirma și vicepremierul Dan
Barna, care întărea că încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare este
unul din obiectivele majore ale actualului Guvern.
Reversul a sosit, însă, în
prima zi a acestei săptămâni, din partea Franţei! Un raport de informare al Comisiei pentru afaceri europene din Senatul
de la Paris cu privire la statul de drept în Uniunea Europeană arată că
eliminarea MCV-ului este prematură, atât timp cât obiectivele stabilite nu sunt
îndeplinite. În cazul României este vorba de garantarea unui proces judiciar
mai transparent şi mai eficient, mai ales prin consolidarea şi
responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii; de înfiinţarea unei
Agenţii de Integritate capabile să ia decizii imperative, care să ducă la
sancţiuni de descurajare; de continuarea anchetelor profesioniste şi imparţiale
asupra acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt, precum şi de măsuri suplimentare
de combatere a corupţiei, în special în administraţia locală.
Comisia pentru
afaceri europene din Senatul de la Paris aminteşte și că, în ultimul său raport
MCV scris, Comisia Europeană atrăgea atenţia că dinamica reformelor din România
a dispărut în cursul anului 2017 şi că evoluţia din primele luni ale lui 2019 a
dat motive de îngrijorare. Ulterior – se mai arată – Comisia a salutat dorinţa
Guvernului de la București de a-şi revizui abordarea, dar progresele nu pot fi
notate doar pe baza unor angajamente politice.
În fine, Parisul crede că
Uniunea Europeană ar trebui să fie exemplară în promovarea și respectarea
statului de drept, pe care l-ar dori inclus printre prioritățile Președinției
franceze a Consiliului Uniunii, din prima jumătate a anului viitor.
