Evoluţii după demisia guvernului de la Bucureşti
După demisia de miercuri a premierului Victor Ponta, partidele parlamentare de la Bucureşti poartă consultări cu preşedintele Klaus Iohannnis, pentru a desemna un nou şef de Guvern.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 05.11.2015, 13:10
Demisia
premierului social-democrat Victor Ponta echivalează cu ieşirea din scenă a
unuia dintre cele mai controversate personaje ale politicii româneşti.
În
primăvara lui 2012, el se instala în fruntea Executivului drept cel mai tânăr
premier al României postcomuniste. Născut în 1972, Ponta era, în propria-i
prezentare, exponentul unei generaţii neatinse de tarele morale ale sistemului
comunist şi suscita oarecare simpatie şi încredere chiar printre cei care nu agreaseră
niciodată stânga. Procuror, a fost cooptat în politică, în primii ani 2000, de
liderul PSD din epocă, premierul Adrian Năstase, ulterior condamnat şi
întemniţat pentru corupţie.
La scurt timp după învestirea lui Ponta, a izbucnit
scandalul tezei sale de doctorat, despre care specialiştii spun că e un
plagiat. Sub acuzaţii similare, un preşedinte al Ungariei şi un ministru al
Apărării din Germania demisionaseră. Ponta n-a făcut-o. N-a plecat nici după ce
cumnatul său a fost arestat, într-un dosar de corupţie, nici după dezastrul
organizării în diaspora a alegerilor prezindenţiale de acum un an, nici după
ce-a pierdut scrutinul şi nici măcar după ce, în vară, DNA l-a acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată,
complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani.
Cel mai tânăr premier devenea şi cel dintâi şef de Guvern al României
post-comuniste urmărit penal în timpul exercitării mandatului.
Ponta a
demisionat abia după ce, marţi seară, zeci de mii de oameni au denunţat, în
stradă, corupţia administraţiei centrale şi locale, pe fondul uriaşei emoţii
colective provocate de incendiul dintr-un club de noapte, în care peste 30 de
oameni au murit şi aproape 150 au fost răniţi. Tardivă demisie, a apreciat
preşedintele Klaus Iohannis, înainte de a anunţa declanşarea consultărilor cu
partidele parlamentare în vederea desemnării unui nou premier.
Din opoziţie,
copreşedintele PNL Alina Gorghiu pledează pentru un scrutin legislativ
anticipat: Credem că astăzi cel mai rezonabil lucru, cel mai echilibrat şi cel
care vine în aşteptarea solicitărilor societăţii civile nu este altceva decât
soluţia alegerilor anticipate printr-un acord politic.
Coaliţia
PSD-UNPR-ALDE, care a susţinut Guvernul demisionar, spun, însă, că anticipatele
ar însemna o criză prelungită. Liderul PSD, Liviu Dragnea: Nu
agreăm propunerea PNL de a se organiza alegeri anticipate, pentru că ar însemna
ca începând de astăzi, câteva luni de zile, să fie un guvern instabil, cu un
premier interimar, în condiţiile în care trebuie adoptată legea bugetului, în
condiţiile în care vine iarna şi un guvern instabil nu poate ţine toate
lucrurile sub control.
Consultările şi rezultatul acestora vor fi,
avertizează la unison analiştii, un test major pentru o clasă politică grav
decredibilizată. Paşnică, dar vehementă în stradă, societatea civilă devine de
la zi la zi mai exigentă.
