Evoluţii politice la Bucureşti
Desfăşurate la sfârşit de săptămână, congresul extraodinar al PSD, numărul unu de la putere, si Consiliul Naţional al PNL, numărul unu din opoziţie, au adus doar confirmări.
Ştefan Stoica, 12.03.2018, 12:19
Preşedintele
social-democrat Liviu Dragnea a obţinut tot ce şi-a dorit la congresul extraordinar
de sâmbătă: reconfirmarea informală, la scenă deschisă, a
statutului său de lider suprem al principalei formaţiuni din coaliţia
guvernamentală PSD – ALDE şi locul doi în partid, adică poziţia de preşedinte
executiv, pentru fidela sa colaboratoare, şefa guvernului, Viorica Dăncilă. Contracandidaţii
acesteia, foştii miniştri Ecaterina Andronescu şi Nicolae Bănicioiu, au părăsit
sala, nemulţumiţi că votul a început înainte să-şi ţină discursul. A fost,
însă, cam singura formă de critică internă la adresa modului în care s-a
derulat congresul, perceput de observatori ca o nouă demonstraţie de forţă a
preşedintelui Dragnea.
Social-democraţii au ales să meargă, în continuare,
încolonaţi în spatele celui care a arătat că nu are rival în partid, iar Liviu Dragnea
le-a promis că nu abandonează reforma legilor justiţiei şi a codurilor penale.
Nu alta decât cea care a generat critici severe din partea instituţilor
judiciare, opiniei publice şi partenerilor externi ai României. PSD are în
proiect şi reforma instituţiilor de forţă şi a serviciilor secrete, complice,
în opinia lui Dragnea şi a celor care îl sprijină, în operaţiunea de subminare
a activităţii puterii alese democratic.
O teză ce nu a putut fi demonstrată,
dar în care Liviu Dragnea continuă să creadă: Să
modificăm legislaţia în aşa fel încât românii să se simtă liberi în ţara lor şi
să avem cât mai puţine, dacă nu deloc, abuzuri făcute de mai multe instituţii
din România. De asemenea, vom începe un proces de modernizare a legilor privind
funcţionarea Serviciilor Secrete în România, în această sesiune. În
ceea ce o priveşte, Viorica Dăncilă este convinsă că alegerea ei ca preşedinte
executiv va asigura o comunicare mai bună între partid şi guvern. Această alegere a mea va face legătura foarte bună între Guvernul
României şi partid, pentru că eu, în calitatea mea de prim-ministru, nu fac
decât să pun în practică programul pe care românii l-au votat în 2016.
Congresul extraordinar al PSD nu a avut pe agendă stabilirea candidatului la
prezidenţialele din 2019. Pare, în acest moment, un subiect tabu în partid. Nu
este şi cazul PNL, principala formaţiune de opoziţie.
Liberalii au decis,
duminică, în cadrul Consiliului Naţional, să-l susţină pe preşedintele Klaus
Iohannis pentru un nou mandat în fruntea statului. PNL a dorit să elimine,
astfel, orice speculaţii legate de o presupusă răcire în relaţia cu
preşedintele. Achitat definitiv într-un proces de corupţie, ce i-a barat
candidatura la primăria Bucureştiului şi i-a fragilizat poziţia politică,
preşedintele PNL, Ludovic Orban, a devenit candidatul partidului la funcţia de
premier. Orban a promis că PNL va veni cu un program de guvernare responsabil,
bazat pe analize şi studii de impact, şi a cerut activului de partid implicare
totală în bătălia cu Puterea.
Ludovic Orban: Nu mi-a plăcut niciodată să fiu
sau să fim ascultaţi noi, conducerea, de frică, dar vă spun un lucru: eu sunt
responsabil pentru performanţa PNL, nu voi mai accepta ca 75-80% din partid,
care munceşte, să bată pasul pe loc pentru că există 25% din partid care nu
munceşte. Liberalii sunt gata să preia puterea, susţine prim-vicepreşedintele
PNL, Raluca Turcan: PNL trebuie să ajungă la guvernare. Şi vom depune şi în această
sesiune parlamentară o moţiune de cenzură şi vom urmări încă de pe acum să
strângem toate forţele politice, om cu om, în Parlamentul României, să schimbăm
majoritatea, să îndepărtăm PSD de la guvernare şi PNL să ajungă să guverneze
România. Până acum, însă, PNL nu areuşit să se impună ca factor
coagulant al formaţiunilor cu care are afinităţi doctrinare – USR şi PMP.
