Fără prag valoric pentru abuzul în serviciu
Camera Deputaţilor de la Bucureşti a votat, ca for decizional, proiectele de modificare a Codurilor penal şi de procedură penală.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 06.04.2023, 11:28
Modificarea Codurilor penal şi de procedură penală este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, deci o obligaţie asumată de România în schimbul banilor promişi de Uniunea Europeană. Schimbările au vizat abuzul şi neglijenţa în serviciu. Venite de la Senat cu scandal, unde partidele coaliţiei PSD – PNL – UDMR au votat un prag de 250.000 de lei până la care abuzul şi neglijenţa în serviciu nu erau considerate infracţiune, proiectele au fost amendate drastic de deputaţi, care au eliminat orice prag valoric.
Au procedat astfel, deşi ministerul Justiţiei propusese, după varianta adoptată de Senat şi blamată de opoziţie şi presă, un prag mult mai scăzut, de 9.000 de lei, de la care cele două fapte sunt incriminate. Gândiri şi răzgândiri succesive în interiorul coaliţiei, taxate prompt de partidele de opoziţie, au dus, până la urmă, la eliminarea pragului pentru abuzul în serviciu.
Astfel, potrivit articolului, fapta funcţionarului public care nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. A fost eliminat, de asemenea, şi pragul pentru neglijenţa în serviciu, în cazul căreia sancţiunea este fie închisoarea de la 3 luni la 3 ani, fie amenda.
Absenţa oricărui prag valoric ar putea ridica probleme de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit, anterior, că un prag valoric pentru incriminarea faptei este necesar, câtă vreme se calculează un prejudiciu adus de fapta respectivă. Şi modificarea Codului de procedură penală are potenţialul de a genera controverse. Motivul este acela că a fost păstrată posibilitatea folosirii interceptărilor făcute de serviciile specializate ca probe în cazul mai multor infracţiuni, inclusiv pentru evaziune fiscală şi corupţie.
Deşi parte a coaliţiei, UDMR s-a abţinut de la vot în acest caz. Liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, a opinat că serviciile de informaţii nu au ce căuta în procesul penal. Dacă SRI are un rol în procesul penal, nu mai putem vorbi despre justiţie independentă şi ne întoarcem în urmă cu 10 ani, a atras atenţia liderul UDMR.
Chestiunea merita o dezbatere serioasă în Parlament. Ani de zile, serviciile au fost acuzate, pe rând, de toate partidele că s-ar implica în jocul politic, că fac şi desfac dosare ce pot compromite un politician sau pe altul. Iar folosirea ca probă în procesele de corupţie a înregistrărilor obţinute de servicii prin mijloace specifice riscă să alimenteze suspiciunile pe această temă.
