Fără vot asupra moțiunii de cenzură
Guvernul liberal de la Bucureşti a supravieţuit fără mari emoţii încercării PSD de a-l demite prin moţiune de cenzură.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 31.08.2020, 18:10
Deznodământ anticipat de multă lume, moţiunea de cenzură introdusă de social-democraţi contra guvernului monocolor PNL a fost un balon de săpun, care s-a spart la şedinţa de luni după-amiază a Parlamentului, unde nici măcar nu s-a întrunit cvorumul. Iniţiatorii acuză Executivul că şi-a pierdut credibilitatea prin modul în care a gestionat pandemia, că a prăbuşit economia şi nivelul de trai al românilor şi că a devalizat bugetul de stat sub paravanul crizei, aşa cum ar reieşi dintr-un raport recent al Curţii de Conturi. În replică, liberalii şi patronul lor politic, preşedintele Klaus Iohannis, au calificat drept iresponsabilă încercarea stângii de a lăsa ţara fără un guvern cu prerogative depline în plină criză sanitară.
Pentru ca moţiunea să treacă şi Cabinetul condus de Ludovic Orban să pice, erau necesare 233 de voturi, adică jumătate plus unu din totalul senatorilor şi deputaţilor. După ore de aşteptare şi după repetate încercări de a umple sala, autorii moţiunii s-au resemnat: n-au răspuns prezent decât 226 de parlamentari. PNL şi partenerii săi, USR şi PMP, precizaseră din timp că boicotează şedinţa. UDMR a anunţat că asistă la dezbateri, dar că nu votează. Iar PSD şi aliaţii săi tradiţionali ori conjuncturali, Pro România şi ALDE, au fost obligaţi să constate că nu mai pot conta nici măcar pe conştiinciozitatea propriilor parlamentari.
Câţiva social-democraţi au invocat probleme de sănătate şi n-au venit la şedinţa unde ar fi urmat să voteze moţiunea. Învestit, chiar luna aceasta, ca şef plenipotenţiar al partidului, pe care-l conducea interimar din toamna trecută, preşedintele PSD al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a ameninţat pe holuri cu excluderea absenţilor. Oamenii săi rămân cel mai numeros grup parlamentar, dar efectivele acestuia s-au subţiat continuu.
Prefaţat de alegerile locale de pe 27 septembrie, scrutinul legislativ de peste trei luni ar putea, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, să înjumătaţescă numărul senatorilor şi deputaţilor PSD. Aşa că, speculează comentatorii, mulţi dintre cei care ştiu că nu se vor mai regăsi pe locuri eligibile deja nu mai răspund la comenzi.
De cealaltă parte a baricadei, PNL îşi păstrează guvernul, dar ponderea sa parlamentară, de numai circa 22 de procente, ridică semne de întrebare asupra legitimităţii acestuia. De altfel, la începutul anului, Guvernul Orban a şi fost demis prin moţiune de cenzură şi reinstalat, la scurtă vreme după aceea, inclusiv cu voturile stângii, pentru a gestiona criza provocată de pandemie. Toate convulsiile de pe scena politică indică, potrivit analiştilor, necesitatea primenirii şi resetării urgente a Senatului şi Camerei Deputaţilor, odată cu apropiatele alegeri legislative. Fiindcă, deşi definit drept instituţie fundamentală a democraţiei, Parlamentul se bucură, în ochii românilor, de o rată de încredere de numai zece procente.
