Fişă tehnică a alegerilor parlamentare
Electori, autorităţi, candidaţi - toţi îşi fac calcule înaintea alegerilor parlamentare, ce sunt programate la sfârşitul acestei săptămâni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 09.12.2016, 13:09
În România, candidaţii la alegerile parlamentare de pe 11 decembrie se pregătesc pentru finalul campaniei electorale. Potrivit legislaţiei, aceasta se încheie sâmbătă, 10 decembrie, la ora 7:00. Până atunci, cei care vor să devină senatori sau deputaţi îşi pot prezenta programele politice şi ofertele electorale prin afişe, mitinguri şi întâlniri cu cetăţenii. În ceea ce priveşte audiovizualul, campania electorală s-a încheiat vineri, la ora 7:00.
Tot pe ultima sută de metri sunt şi pregătirile autorităţilor pentru organizarea scrutinului. Sâmbătă, în pre-ziua votării, vor fi predate preşedinţilor birourilor de circumscripţie buletinele de vot, ştampilele, listele electorale permanente şi celelalte formulare necesare. Ministerul de Interne a precizat că toate operaţiunile informatice se înregistrează şi se păstrează, numărarea voturilor va fi înregistrată video, iar procesele verbale vor fi completate electronic şi publicate automat.
Cu alte detalii tehnice, şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Marcel Opriş: “Nefilmarea sau neefectuarea acestor operaţiuni este infracţiune, fiindcă înseamnă modificarea, alterarea procesului electoral. În momentul în care, undeva la o secţie de vot, unei tablete i s-a întrerupt funcţionarea aplicaţiei de înregistrare video, în centrul de monitorizare se semnalează automat acest lucru”.
Pentru cele 466 de mandate – 136 la Senat şi 312 la Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare este asigurată din oficiu – sunt înscrise în competiţia electorală aproape 6.500 de persoane. Sunt constituite 43 de circumscripţii electorale: 41 de judeţe, Bucureşti şi diaspora. Scrutinul este organizat după o nouă legislaţie electorală, care reactivează, după o paranteză de opt ani, votul pe listă. Sistemul precedent, un uninominal cu aşa-numite cote de reprezentare, şi-a dovedit marea slăbiciune, în condiţiile în care actualul Legislativ găzduieşte aproape 600 de aleşi. Cel mai bine cotate sunt aşa-numitele partide tradiţionale – PSD, Stânga, şi PNL, de dreapta.
Cu o ascensiune fulminantă pentru un nou-venit pe scena politică, USR aspiră să devină a treia forţă în viitorul Parlament. Cu şanse reale de a trece pragul electoral de 5% mai participă UDMR, formaţiunea reprezentativă a minorităţii maghiare, ALDE (de dreapta), înfiinţat de actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi PMP (de dreapta), creaţia fostului şef al statului, Traian Băsescu. Succesorul acestuia, Klaus Iohannis, în obişnuita campanie care îndeamnă la exprimarea votului, a afirmat: “Mergeţi la vot şi nu lăsaţi pe altcineva să hotărască în locul vostru. Dacă vă enervează toţi politicienii, mergeţi şi votaţi”.
