Fonduri europene pentru infrastructura Bucureştiului
Comisia Europeană va finanţa parţial construcţia liniei de metrou care va lega centrul capitalei de Aeroportul Henri Coandă Otopeni, principala poartă aeriană a României.
Ştefan Stoica, 14.02.2019, 12:45
Critic tenace al
administraţiei de la Bucureşti pentru ceea ce consideră a fi inabilitatea
acesteia de a accesa fonduri europene nerambursabile pentru infrastructură, comisarul
european pentru politică regională, Corina Creţu, a făcut, miercuri, un anunţ
din registrul celor pe care şi le-ar dori repetate cât mai des. Dna Creţu a
informat că executivul comunitar a aprobat alocarea sumei de 517 milioane de
euro pentru construcţia unei părţi din magistrala de metrou ce va lega zona
centrală a Bucureştiului de Aeroportul Henri Coandă Otopeni, cel mai mare al
ţării, proiect inclus de autorităţile române în Programul Operaţional
Infrastructură Mare.
Cofinanţarea europeană este destinată construcţiei unei
secţiuni de 6 kilometri dintr-un total de peste 14 kilometri, cât urmează să
aibă la final Magistrala 6 de metrou Gara
de Nord – Aeroport Henri Coandă. Proiectul mai prevede construcţia a şase
noi staţii de metrou subterane între zona 1 Mai din centrul Bucureştiului şi un
complex comercial aflat pe traseul spre Otopeni, precum şi achiziţionarea a 12
garnituri de metrou. Această investiţie de la Fondul de Coeziune va îmbunătăţi
viaţa de zi cu zi pentru 1,8 milioane de cetăţeni care vor beneficia de
conexiuni de transport mai bune spre mai multe destinaţii din Bucureşti, a
declarat Corina Creţu. Sper – a mai spus ea – ca până în 2023, care este
termenul prevăzut pentru implementarea proiectului, autorităţile române să
găsească soluţii pentru finalizarea Magistralei 6, astfel încât să se poată
circula pe noua linie de metrou până la Aeroportul Internaţional Otopeni.
Ministrul
fondurilor europene, Rovana Plumb, a salutat anunţul, precizând că aşteaptă ca Metrorex,
compania naţională care administrează metroul, să înceapă lucrările la acest
proiect de mare importantă pentru creşterea mobilităţii la nivelul Municipiului
Bucureşti şi Judeţului Ilfov, limitrof.
Lucrările la Magistrala 6 sunt
programate să înceapă în a doua parte a acestui an. Pe de altă parte, de ce nu
finanţează Comisia Europeană întreg proiectul? Potrivit asociaţiei
neguvernamentale Pro Infrastructura, una care amendează constant modul în care
autorităţile române gestionează sectorul transporturilor, motivul ar fi acela
că Bucureştiul nu a oferit explicaţii pertinente în legătură cu posibilele hibe
ale proiectului.
Între altele, Comisia
Europeană îşi exprima temerea că estimarea de cost este nerealistă, adică sub
media de preţ pe kilometru la care se construieşte în România, şi critica faptul că Magistrala M6 nu ține cont de
construirea noului terminal la Aeroportul Otopeni. Alte aspecte asupra cărora
Bucureştiul nu ar fi venit cu lămuriri – afirmă Pro Infrastructra – vizează
perturbarea traficului rutier pe deja supraaglomeratul drum naţional DN1 şi
estimarea exagerat de optimistă cu privire la timpul necesar implementării
proiectului, respectiv 4,5 ani.
