Guvernul a aprobat desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie

Dispare din România structura considerată un mijloc de intimidare a magistraţilor.

Bogdan Matei, 15.02.2022, 12:20

Se apropie de epilog povestea uneia dintre cele mai controversate
structuri din Justiţia românească post-comunistă. Guvernul de la Bucureşti
a aprobat, luni, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru
Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Şeful cabinetului de coaliţie,
liberalul Nicolae Ciucă, a amintit că acesta era un obiectiv asumat,
deopotrivă, prin programul de guvernare şi prin Mecanismul de Cooperare şi
Verificare (MCV), prin care Bruxellesul monitorizează funcţionarea statului de
drept încă de la admiterea României în Uniunea Europeană, în 2007.

Proiectul de
lege elaborat de ministerul Justiţiei prevede preluarea de către alte structuri
a dosarelor întocmite de SIIJ. Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul
acestei secţii se vor transmite, pe cale administrativă, în termen de 60 de
zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care
vor continua soluţionarea acestora. Judecătorii şi procurorii de rang înalt acuzaţi
că încalcă legea vor fi cercetaţi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii şi procurorii de rang mai mic de parchete
de pe lângă alte judecătorii. Posturile aflate în schema de funcţii şi de
personal a SIIJ rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, dar la Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Începând cu
data desfiinţării SIIJ, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii
de conducere, revin la parchetele de unde provin. Proiectul de lege va fi
trimis Parlamentului, pentru dezbatere şi adoptare.

Cea mai mare parte a
presei de la Bucureşti, precum şi experţii jurişti au afirmat, mereu, că
departe de a combate infracţiunile din justiţie, SIIJ era, de fapt, o invenţie
menită să intimideze magistraţii şi să obstrucţioneze lupta anticorupţie. Naşul
secţiei a fost, afirmă media, fostul lider autoritar al PSD, Liviu Dragnea,
care a dominat câţiva ani viaţa politică de la Bucureşti, înainte ca, în 2019,
să ajungă, în cele din urmă, după gratii, pentru fapte de corupţie.

Actuala
şefă a Biroului Procurorului Public European (EPPO), Laura Codruţa Kovesi, care
a condus, cu o eficienţă încă neegalată, Direcţia Naţională Anticorupţie din
România, mărturisea, cu puţin timp înainte de a fi demisă, în iunie 2018, de
preşedintele Klaus Iohannis, în urma unei decizii ultimative a Curţii
Constituţionale, că, în acei ani, provocarea cea mai mare pentru justiţia
românească a fost păstrarea independenţei judecătorilor şi procurorilor. Au
existat încercări repetate de a modifica legislaţia anticorupţie pentru a
limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupţie sau
dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a refuzat ridicarea
imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie – rememora,
atunci, doamna Kovesi.