Guvernul îşi asumă răspunderea pentru noile măsuri fiscale
Guvernul de la București şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru o reformă fiscal-bugetară.
Roxana Vasile, 27.09.2023, 13:00
Guvenul de coaliție PSD-PNL de la București şi-a asumat, marţi, răspunderea în Parlament pentru o reformă fiscal-bugetară profundă, una din cele mai ample din ultimii ani, având obiective clare: reducerea risipei bugetare și sustenabilitatea finanţelor ţării pe termen lung, prin eliminarea unor excepţii fiscale, taxarea suplimentară a luxului şi reducerea evaziunii.
Un efort naţional al României din 2023, pentru a avea o economie mai puternică şi a trăi mai bine şi în 2025, şi în 2030 – a punctat premierul social-democrat Marcel Ciolacu, care, în discursul său în faţa senatorilor şi deputaţilor, a precizat că pachetul de măsuri include, între altele, păstrarea unei taxe mici pe valoare adăugată la alimente, medicamente şi lemne de foc sau creşterea cu 10% a salariului minim brut, în paralel, în schimb, cu o taxare suplimentară a profitului băncilor sau a companiilor mari.
Marcel Ciolacu: Astăzi se va încheia o etapă din istoria României. Astăzi se termină cu şmecheria. Toată lumea va plăti în funcţie de cât câştigă. Nu poţi să fii milionar, dar să plăteşti taxele la echivalentul salariului minim pe economie. Nu poţi obţine profituri excesive, dar în ţara în care le-ai obţinut să nu plăteşti nimic, la fel cum nu se poate ca simpla prezenţă la serviciu să-ţi dea dreptul automat la sporuri de zeci de mii de lei, fără nicio performanţă.
Şeful Executivului a dat asigurări că oamenii obişnuiţi nu vor plăti taxe în plus, însă vor fi supraimpozitate luxul, profitul excesiv şi viciile.
Pentru combaterea evaziunii fiscale, premierul Ciolacu a precizat că vor creşte masiv amenzile şi vor fi confiscate bunurile provenite din activităţi ilicite, iar sumele care nu pot fi justificate vor fi impozitate cu 70%.
Reforma mai prevede un impozit minim pe cifra de afaceri, diminuarea funcţiilor de conducere din sistemul bugetar sau plafonarea unor sporuri.
Opoziţia parlamentară, nemulțumită de măsurile pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, are posibilitatea ca, în termen de trei zile de la prezentarea lor, să depună o moţiune de cenzură. Este, însă, puţin probabil ca acest lucru să se întâmple, în condiţiile în care nu reuşeşte să strângă cele 117 semnături necesare. De aceea, USR și Forța Dreptei, o disidență liberală, au anunțat că vor reclama măsurile la Curtea Constituțională. AUR spune că propunerile Executivului sunt antieconomice, dar că nu ridică probleme de constituţionalitate. Or, dacă CCR respinge sesizările primite, pachetul legislativ se consideră adoptat, iar Guvernul PSD-PNL merge mai departe. Nimeni în România nu își face, însă, vreo iluzie că, odată acest nou episod încheiat, lupta politică extrem de gălăgioasă de pe scena publică se va opri aici, în condițiile în care miza este uriașă: anul viitor, au loc toate scrutinele electorale posibile – local, europarlamentar, parlamentar și prezidențial.
