Impactul valorizării francului elveţian
În România, francul elveţian a atins un nou prag istoric.
Valentin Țigău, 23.01.2015, 12:33
Băncile, oamenii de afaceri, dar şi clasa politică din România se află în căutarea unor soluţii pentru a depaşi situaţia creată după valorizarea francului elveţian, odată cu decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de liberalizare a cursului. Peste 75.000 de români au credite în această monedă şi vor trebui sa plătească rate mult mai mari.
Deputaţii din Comisia pentru buget-finanţe i-au chemat la masa dialogului pe reprezentanţii mediului bancar şi pe cei ai clienţilor cu credite în franci elveţieni. Sunt vehiculate mai multe propuneri, între care conversia în lei a creditelor, la un curs mai apropiat de cel la care au fost încheiate majoritatea contractelor, sau prelungirea perioadei de rambursare a creditelor. Bancherii atrag, însă, atenţia că un act normativ care să le impună acest lucru ar fi incorect şi ar aduce unele bănci aproape de faliment. Valorizarea francului elveţian are consecinţe pe tot continentul, unde fiecare stat încearcă să rezolve criza în mod particular. În Ungaria, de exemplu, unde francul elveţian a fost convertit rapid, se tratează diferit creditele în franci elveţieni luate pentru achiziţia de locuinţe şi cele pentru maşini sau alte nevoi personale.
Premierul României, Victor Ponta crede, totuşi, că această metodă nu poate fi aplicată în România. Victor Ponta: ‘Nu cred în soluţia din Ungaria, în care s-a convertit, cu forţa, într-o zi. Cred într-o obligaţie pentru bănci de a informa mai bine, cred într-o obligaţie a băncilor de a suporta o parte din pierderi şi cred că, la un moment dat, trebuie să găsim un sistem prin care omul să citească de trei ori un contract de imprumut înainte să-l semneze, că după aceea e greu să-l mai ajuţi, când a ajuns la necaz.’
Nici preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu nu vede posibilă o intervenţie din partea guvernului sau a parlamentului, care să salveze situaţia celor care au credite în franci elveţieni. Fost om de afaceri, el spune că, într-o economie de piaţă, parlamentul nu are mijloacele necesare pentru a controla preţurile, dobânzile şi ratele de schimb.
Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a anunţat, joi, un plan de achiziţii masive de obligaţiuni de stat, în valoare de peste o mie de miliarde de euro, pentru a revigora economiile din spaţiul monedei unice. Măsura a generat controverse printre analiştii financiari iar moneda euro s-a depreciat pana la minimul ultimilor 11 ani faţă de dolar. Decizia aduce, însă, pentru moment, mai multă speranţă în viitorul economiilor europene.
