În actualitate, cooperarea româno – sârbă
Relaţiile dintre România şi Serbia sunt foarte bune – afirmă preşedintele Klaus Iohannis, după discuţiile de joi cu omologul său, Aleksandar Vucici.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 09.03.2018, 12:28
Unul dintre puţinii vecini cu care Serbia nu s-a aflat niciodată în război şi una dintre cele doar cinci ţări membre ale Uniunii Europene care n-au recunoscut independenţa Kosovo – aceasta e România în percepţia preşedintelui sârb, Aleksandar Vučić, care a vizitat, joi, Bucureştiul. În discuţiile cu omologul său, Klaus Iohannis, şi cu ceilalţi responsabili politici-cheie, el a elogiat calitatea relaţiei bilaterale şi a trecut în revistă o gamă amplă de dosare, de la drepturile minorităţilor la economie şi de la infrastructură la turism. Şi preşedintele Iohannis apreciază că relaţiile dintre România şi Serbia sunt, în prezent, foarte bune şi promite că se va implica, alături de omologul său, pentru stimularea cooperării în plan economic.
În ceea ce priveşte problema Kosovo – fosta provincie sârbă din sud, cu populaţie majoritar albaneză, care şi-a proclamat independenţa faţă de Belgrad acum zece ani -, şeful statului român a calificat-o drept complicată. Soluţionarea acesteia va însemna, spune el, un pas enorm în direcţia europeană pentru toată zona Balcanilor de Vest, iar aderarea Serbiei la Uniunea se va petrece numai după ce vor fi clarificate raporturile dintre Belgrad şi Pristina.
Klaus Iohannis: O soluţie nu poate fi impusă din afară, dar ea poate fi discutată cu actorii relevanţi. Orice soluţie s-ar găsi, ea trebuie să fie foarte corectă, care satisface cât de mult se poate toate părţile şi nu pot să îmi imaginez o soluţie pentru Kosovo care este refuzată de sârbi, cum nu pot să îmi imaginez o soluţie pentru Kosovo care este refuzată de orice altă parte interesată.”
La rându-i, preşedintele Vučić a declarat: Sunt recunoscător preşedintelui Klaus Iohannis şi poporului român pentru sprijinul pe care România îl acordă Serbiei pe calea europeană, dar şi pentru dorinţa de a se ajunge la un compromis în chestiunea Kosovo. Este cert faptul că România nu a recunoscut independenţa Kosovo. Pentru noi, această problemă este foarte mare, dar ne vom strădui să găsim o soluţie de compromis.”
Preşedintele Serbiei a mai promis că autorităţile de la Belgrad se vor strădui să ajute comunitatea română din ţara sa. De multă vreme, tema e una sensibilă pentru toţi reponsabilii de vârf de la Bucureşti, indiferent de culoarea lor politică. Iar cauza sunt discrepanţele dramatice dintre tratamentul aplicat de sârbi, pe de o parte, celor circa 30 de mii de etnici români din Voivodina, ce se bucură, în general, de drepturi la standarde europene, şi, pe de alta, celor câteva sute de mii de pe Valea Timocului, cărora nici măcar nu le e recunoscută identitatea românească.
Cei doi şefi de stat au abordat şi dosarul interconectării în sectorele energetic şi al transporturilor – teme care au revenit şi în discuţiile preşedintelui Vučić cu premierul Viorica Dăncilă şi cu şefii celor două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea.
