Încă un loc pentru România în Parlamentul European

După ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, României îi va reveni un mandat în plus în Legislativul comunitar.

Bogdan Matei, 14.06.2018, 12:20

Odată
cu oficializarea Brexitului şi cu ieşirea Londrei din Uniunea Europeană, dispar
şi cele 73 de locuri rezervate Marii Britanii în Legislativul comunitar.
Miercuri, membrii acestuia au aprobat, prin vot, modul în care vor fi
distribuite mandatele devenite, astfel, vacante. 46 ar putea deveni disponibile
pentru o posibilă extindere viitoare a Uniunii. Celelalte 27 de locuri vor fi
împărţite între cele 14 state membre care sunt subreprezentate în prezent. Este
şi cazul României, care ar putea primi un loc în plus, ajungând la 33 de eurodeputaţi.
Documentul adoptat precizează că noua alocare a mandatelor se va aplica doar
dacă Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană. Altfel, se va rămâne în
vigoare algoritmul actual, până când Brexitul va fi finalizat din punct de
vedere juridic. Numărul deputaţilor europeni este în prezent de 751, iar după
Brexit va ajunge la 705.

Corespondenta Radio România la Bruxelles precizează că
noua structură a Parlamentului European va avea nevoie de acordul formal al
liderilor ţărilor membre, care se vor întruni la sfârşitul acestei luni, la
obişnuitul summit de vară. De la Bucureşti, ministrul delegat pentru Afaceri
Europene, Victor Negrescu, a salutat aprobarea în Parlamentul European a noii
distribuiri a mandatelor, care conferă României un loc în plus în legislativul comunitar
în viitoarea sa legislatură, 2019-2024. După plecarea Marii Britanii, România
devine a şasea ţară ca pondere în Uniunea Europeană, iar cetăţenii români vor
fi, astfel, mai bine reprezentaţi la nivelul Parlamentului European. Acest
lucru înseamnă un plus de responsabilitate faţă de proiectul european, pentru
care ţara noastră se pregăteşte, în contextul Preşedinţiei României la
Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului viitor – a declarat ministrul
Negrescu.

Alegerile europene vor avea loc în toate statele membre peste mai
puţin de un an, în perioada 23-26 mai 2019. Comentatorii de la Bucureşti
pronostichează, deja, că scrutinul din România nu va diferi de cele anterioare,
organizate după admiterea ţării în Uniune, în 2007. Pe de o parte, lipsa
aparentă de miză face ca alegerile europene să suscite printre români cel mai
modest grad de interes şi cel mai mare absenteism la urne, în comparaţie cu alegerile
prezidenţaile, parlamentare sau locale. Pe de alta, România trimite la
Bruxelles şi Strasbourg euroaleşi care aparţin, aproape în totalitate, celor
trei mari familii democratice de pe continent: popularii (creştin-democraţi) la
dreapta, socialiştii (progresişti) la stânga şi liberali-democraţii la centru. Este
cazul a 30 din cei 32 de europarlamentari români actuali. Altfel spus,
electoratul din România nu alimentează grupurile de extremă, fie dreapta, fie
stânga, populiste şi eurosceptice din Parlamentul European.