Inegalităţi de dezvoltare la nivelul UE
Inegalitățile dintre statele membre ale UE sunt în prezent mult mai mari decât în urmă cu 30 de ani
Mihai Pelin, 26.11.2019, 11:33
Statele membre se confruntă cu niveluri de inegalitate mai mari decât în
urmă cu 30 de ani, odată cu căderea comunismului, arată într-un raport recent Consiliul
UE. Astfel este ameninţată implementarea Agendei 2030, adoptată în 2015, care
cuprinde obiective ambiţioase privind egalitatea de gen şi rasă, eradicarea
sărăciei, abolirea totală a violenţei şi a urii. În urmă cu patru ani,
liderii lumii adoptau un plan ambiţios de dezvoltare durabilă pentru următorii
ani, ale cărui costuri sunt estimate la mai multe mii de miliarde de dolari
anual. 193 de state membre ale Naţiunilor Unite au fost de acord cu o nouă
agendă globală ambiţioasă, cu scopul de a pune capăt sărăciei până în 2030 şi
de a indentifica un viitor sustenabil. Nu mai puţin de 17 obiective de
dezvoltare durabilă au fost în atenţia liderilor lumii, între care eradicarea
sărăciei extreme, accesul universal la educaţie şi la sănătate, promovarea
femeiilor, reducerea inegalităţilor, combaterea încălzirii climatice.
La patru
ani de la adoptarea acestor obiective, Consiliul UE constată că multe ţări
partenere se confruntă în continuare cu niveluri mari de inegalitate, care reprezintă
o piedică majoră pentru eradicarea sărăciei şi pentru creşterea economică
durabilă. În acelaşi timp, ea poate ameninţa democraţia, coeziunea socială şi
incluziunea şi poate agrava degradarea mediului şi schimbările climatice -
subliniază oficialii europeni. Toate acestea pot submina capacitatea ţărilor de
a realiza o dezvoltare durabilă, de a gestiona corespunzător resursele naturale
şi inegalitatea în diferitele sale forme.
În raportul Consiliului se mai arată
că drepturile omului, buna guvernare şi statul de drept sunt esenţiale pentru
abilitarea şi sprijinirea persoanelor aflate în situaţii vulnerabile. Consiliul
recomandă să se investească mai mult în dezvoltarea umană, în special în sănătate şi
incluziune socială, în educaţie de calitate accesibilă pentru toţi, dar şi în
învăţământul superior. Crearea de locuri de muncă decente, mai ales pentru
tinerii din zonele sărace, sau angajarea femeilor – sunt alte măsuri ce pot
contribui la reducerea inegalităţii între statele membre. Concluziile recunosc,
totodată, caracterul multidimensional al inegalităţii, care înglobează
aspectele economice, sociale, politice şi de mediu şi necesită să i se acorde
de urgenţă atenţie.
Diferențe
mari se constată și în cazul
veniturilor. Potrivit Eurostat, în 2017, România – care a intrat în UE în
2007 – se plasa în rândul statelor membre cu cea mai mare inegalitate a
veniturilor, fiind devansată doar de Bulgaria, Lituania şi Spania. La polul
opus se aflau Cehia şi Slovenia. Modul în care veniturile şi avuţia sunt distribuite
într-o societate determină măsura în care indivizii au acces egal la bunurile
şi serviciile produse în cadrul unei economii naţionale. De altfel, în opinia
liderilor europeni, egalitatea şi solidaritatea se numără printre valorile şi
principiile care ghidează Uniunea şi acţiunea sa externă.
