Întâlnirea miniştrilor de externe ai României şi Ungariei

Sefii diplomațiilor de la București şi Budapesta au convenit ca cele două ţări să depăşească, prin dialog şi pragmatism, tensiunile diplomatice.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Leyla Cheamil, 27.05.2020, 11:22

Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, și cel
al Ungariei, Péter Szijjártó,
au avut, marți, o întâlnire, la București, în contextul tensiunilor din ultima
vreme între cele două state vecine. Ceea ce a contribuit la încordarea relației
bilaterale a fost subiectul autonomiei așa numitului Ţinut Secuiesc, regiune
situată în centrul României, în Transilvania, care cuprinde județele Covasna,
Harghita și o parte din Mureș și care este locuită în majoritate de secui, grup
etnic maghiar. Potrivit recensământului din 2011, aceștia alcătuiesc 6,5% din
populație, ceea ce înseamnă peste 1,2 milioane de persoane, constituind cea mai
numeroasă minoritate etnică din România.

În aprilie, un proiect inițiat de UDMR
prin care așa numitul Ţinut Secuiesc ar fi devenit regiune autonomă cu
personalitate juridică în România a trecut, tacit, de Camera Deputaților, dar a
fost respins, ulterior, de Senat, cu majoritate de voturi. Şeful statului român,
Klaus Iohannis, a reacționat, invocând, atunci, o înţelegere de culise între
liderii PSD (în opoziție) şi cei ai UDMR privind aprobarea proiectului de lege.
Or, miniştrii de externe ai României şi Ungariei, Bogdan Aurescu şi Péter
Szijjártó, au stabilit ca cele două ţări să depăşească, prin dialog şi
pragmatism, tensiunile şi au căzut de acord ca, în perioada următoare,
oficialii din Ungaria care ajung în România să nu facă declaraţii care să
contrazică, în vreun fel, parteneriatul strategic cu Bucureștiul.

Ministrul ungar
de Externe a punctat că, în legătură cu planul ungar de dezvoltare economică a
Transilvaniei, Budapesta a primit un acord verbal de la guvernul PSD-ALDE de la
acea vreme privind aplicarea lui în Ardeal. La rândul său, ministrul Bogdan
Aurescu a remarcat că doar un acord scris are valoare juridică, iar orice
înţelegere verbală din trecut cu vreun lider român nu este valabilă. Oficialul
de la București a precizat că programul ungar nu are acordul actualei părţi
române.

Bogdan Aurescu Am propus să discutăm despre încheierea unui
acord cu privire la acest program, care să aibă în vedere gestionarea de o
manieră transparentă şi nediscriminatorie, nu pe criterii etnice, nu cu
încălcarea legislaţiei europene sau româneşti privind concurenţa pe piaţă. Pe de altă parte, ministrul român de Externe a spus că, în ceea ce priveşte
Tratatul de la Trianon, fiecare dintre cele două ţări poate avea ce
interpretare istorică doreşte, dar că trebuie privit spre viitor. Semnat pe 4
iunie 1920, de Puterile Aliate, câştigătoare în Primul Război Mondial, inclusiv
România, cu Ungaria, ca succesor al Imperiului Austro-Ungar, Tratatul de
Pace de la Trianon a consfinţit recunoaşterea internaţională a frontierelor
României reîntregite cu Transilvania unită cu România şi a consacrat drepturile
civile şi politice ale românilor care constituiau populaţia majoritară în
Transilvania, drepturi pe care aceştia nu le-au avut sub duallitatea
austro-ungară.