Justiţie, proteste şi politică
Întâmpinat, cel puţin declarativ, cu o tristeţe generală, decesul ultimului Rege al României, Mihai I, n-a condus, totuşi, la un armistiţiu politic între puterea de stânga şi opoziţia de dreapta.
Bogdan Matei, 11.12.2017, 12:44
Vioara întâi a Guvernării, PSD, a organizat, sâmbătă, la Craiova (sud) un marş pentru omagierea fostului suveran. Liderul local al partidului, Claudiu Manda, a spus că participanţii au dorit să-şi exprime recunoştinţa pentru ceea ce a făcut Majestatea Sa pentru oraş. Regele Mihai este cel care, în anul 1947, ultimul al domniei sale, a emis decretele de înfiinţare a Filarmonicii şi a Universităţii din Craiova. În 2013, el devenea cetăţean de onoare al oraşului, unde i-a fost ridicat şi un bust, una dintre puţinele statui pe care le are în ţară.
Comentatorii salută demersul pios al social-democraţilor, dar notează, nu fără ironie, că întrunirea de la Craiova, la care au participat doar câteva sute de oameni, era convocată de multă vreme. Şi că, iniţial, trebuia să fie o gigantică manifestaţie de protest, cu zeci de mii de participanţi, faţă de aşa-numitul stat paralel, compus din instanţe judecătoreşti, procurori şi servicii speciale, care, sub pretextul luptei anticorupţie, i-ar hăitui pe exponenţii unei puteri alese democratic. Nici adversarii acesteia nu şi-au refuzat plăcerea ieşirii în stradă.
Duminică, s-au reluat de acum tradiţionalele proteste antiguvernamentale din centrul Bucureştiului şi din alte oraşe mari ale ţării. Participanţii, circa zece mii în Capitală şi încă cinci-şase mii în provincie, au omagiat, la rându-le, memoria Regelui, dar prim-planul manifestaţiei a fost ocupat de liderii opoziţiei. În premieră, preşedinţii PNL, Ludovic Orban, şi USR, Dan Barna, precum şi fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş, s-au afişat împreună în piaţă. Mesajul pe care au declarat că vor să-l dea a fost unul de unitate a opoziţiei parlamentare şi extraparlamentare, într-un moment în care – spun ei – coaliţia la putere a declanşat un atac fără precedent nu numai asupra justiţiei, ci chiar asupra fundamentelor statelor de drept.
Cu acest prilej, Cioloş a anunţat că va lansa în perioada următoare un partid care se va desprinde din ONG-ul Platforma România 100, pe care l-a fondat după ce, la începutul anului, a predat PSD şefia Executivului. Analiştii remarcă faptul că noua formaţiune va avea o geneză similară cu a USR, devenit a treia forţă din Parlament după ce, iniţial, fusese un ONG cunoscut doar în Bucureşti. Ei apreciază şi că virtualul electorat al lui Cioloş va fi cam acelaşi cu al USR, adică unul foarte exigent cu respectarea valorilor statului de drept, foarte sever cu clasa politică în ansamblu şi oricând dispus să iasă în stradă pentru a o sancţiona.
Pe fondul manifestaţiei de duminică seară, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, le-a cerut protestatarilor ca, în afară de informaţiile pe care le preiau de pe reţelele de socializare, să citească şi proiectele de modificare a legilor justiţiei. Liderul ALDE, partener-junior la guvernare, susţine ca acestea urmăresc consolidarea statului de drept şi a independenţei magistraţilor, precum şi prevenirea abuzurilor şi exceselor. Şi nu, aşa cum acuză protestatarii, subordonarea politică a justiţiei şi stoparea luptei anticorupţie.
