Klaus Iohannis – bilanţ la 100 de zile de mandat
Semnarea acordului pentru creşterea bugetului Apărării, refacerea încrederii între stat şi cetăţean, dar şi redobândirea respectului şi a credibilităţii României în exterior sunt câteva dintre realizările pe care preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 01.04.2015, 13:14
La 100 de zile de la preluarea mandatului, cea mai mare nemulţumire a preşedintelui Klaus Iohannis rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile justiţiei. La aceasta se adaugă şi faptul că promisiunile privind introducerea unor noi proceduri, mai transparente şi mai simple, care privesc încuviinţarea cererilor nu au fost onorate. Iar acest lucru poate afecta, în opinia sa, inclusiv aderarea României la Spaţiul Schengen, prevăzută pentru martie 2011, dar încă neconcretizată.
Klaus Iohannis: Fiecare episod în care justiţia este blocată în Parlament înseamnă un pas înapoi în recâştigarea încrederii publice şi o sursă de pierdere a legitimităţii, iar efectele depăşesc momentul unui vot. Despre politicienii suspectaţi de corupţie şi fuga de justiţie vreau să subliniez că există o probă pe care, dacă nu o treci, nimic şi nimeni nu te poate ajuta. Această probă se referă la integritatea personală. Ea nu se poate mima oricâte încercări ai face. În politică, dacă ai greşit grav, demisionezi.”
Un lucru rar întâlnit în politica românească, unde, însă, Direcţia Naţională Anticorupţie lucrează cu motoarele turate, adăugând noi nume pe lunga listă a politicienilor sau a celor din administraţie acuzaţi de fapte de corupţie. Problemele apar atunci când colegii de Cameră fac front comun cu parlamentarul pentru care DNA cere ridicarea imunităţii în vederea începerii urmăririi penale, aşa cum, recent, s-a întâmplat cu senatorul social-democrat Dan Şova, fost ministru al Transporturilor, sau cu senatorul Varujan Vosganian, fost titular la Economie, care ulterior a demisionat din PNL. Cine nu învaţă din lecţiile istoriei e condamnat să repete trecutul şi nu poate construi un alt viitor, a amintit şeful statului român. El a atras atenţia că schimbarea clasei politice şi a mentalităţilor este un proces de durată. Dar este un proces care acum câteva luni părea imposibil, în timp ce astăzi e deja început. Rezistenţa la schimbare este primul semn că aceasta se întâmplă.
Klaus Iohannis: “România lucrului bine făcut este posibilă, o ţară care ştie ce vrea şi care poate ceea ce vrea. Acesta este un proiect de vindecare pentru ţară, care cere o condiţie simplă pentru a funcţiona: să ne vedem fiecare de treabă, cu responsabilitate. Am spus că voi fi un preşedinte mediator şi integrator. După ani de zile de conflict permanent, am aşezat la masa dialogului partidele politice, reprezentanţi ai instituţiilor, societatea civilă, pe diferite teme. Unul dintre rezultate a fost semnarea acordului pentru creşterea bugetului apărării.”
Klaus Iohannis a amintit şi vizitele externe pe care le-a făcut în calitate de preşedinte, apreciind că în aceste 100 de zile România a reînceput să-şi dobândească respectul şi credibilitatea în marile capitale europene şi din lume.
