Legile Educaţiei în atenţia deputaţilor
Noile legi ale educaţiei au ajuns în dezbaterea Camerei Deputaţilor de la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 10.04.2023, 11:30
Despre reforma
educaţiei se discută, aplicat sau propagandistic, de peste trei decenii. S-au
şi făcut unele lucruri, dar majoritatea proiectelor începute au stat sub semnul
efemerului, din cauza schimbărilor repetate la vârful ministerului de resort.
Reformei i-a lipsit o viziune unitară, acceptată de principalele forţe
politice. Există, acum, şansa ca o coaliţie largă, cum e cea de la putere, care
include principalele forţe de stânga şi de dreapta, PSD şi PNL, să se pună de
acord asupra unui program reformator valabil pe termen lung. Aprobate recent de
executiv, proiectele noilor legi ale educaţiei au ajuns în Camera Deputaţilor.
Ele au la bază proiectul România educată, iniţiat de preşedintele
Klaus Iohannis, iar pentru aplicarea reformelor din aceste legi vor fi alocate
peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Coordonatoarea proiectului prezidenţial, Ligia Deca, conduce, în prezent,
ministerul Educaţiei. Ea susţine că sistemul educaţional va fi centrat pe elev
şi pe stimularea potenţialului acestuia. Prin legea învăţământului superior se
doreşte combaterea abandonului universitar şi sprijinirea cooperării europene a
universităţilor din România. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în
principal, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional,
probleme cronice ale educaţiei. Proiectul privind învăţământul preuniversitar
propune introducerea unor noi evaluări obligatorii la finalul claselor a II-a,
a IV-a şi a VI-a la materiile Limbă şi comunicare şi Matematică şi ştiinţe. Liceele
vor putea organiza propriul concurs de admitere, cu probe de profil, pentru 60%
dintre locuri, pe lângă Evaluarea Naţională, iar examenul de bacalaureat va
avea mai multe probe. Proiectul legii învăţământului superior prevede inclusiv
creşterea perioadei studiilor universitare de doctorat la 4 ani, faţă de trei
cât este în prezent. Liderii coaliţiei promit adoptarea noilor legi până la
finalul actualei sesiuni parlamentare.
Pe de altă parte, şcolile româneşti se
confruntă cu o gravă problemă: înmulţirea
incidentelor. De aceea, ministerul Educaţiei a anunţat că a început consultări
pentru a găsi cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte violenţele de orice
natură care au loc în şcoli. Ministrul Deca a subliniat că siguranţa fiecărei
persoane din unităţile de învăţământ este prioritară pentru ministerul pe care
îl conduce. Reacţia a venit după două evenimente care au scandalizat opinia
publică: în urmă cu câteva zile, un elev de la un colegiu din Capitală a rănit cu
cuţitul o profesoară, în timpul orei, iar la o şcoală din judeţul Prahova,
elevi de 13 ani au hărţuit sexual o profesoară, tot în timpul orei de curs, şi
au filmat incidentul. În primul caz, elevul agresor a fost arestat, pe motiv că
reprezintă un pericol public, şi
plasat într-un centru special pentru minori. În al doilea caz, Inspectoratul
Şcolar Prahova a luat măsuri disciplinare, iar poliţia a deschis o anchetă.
