Legile Justiţiei, aprobate de Senat
Lăudate de coaliţia la putere, dar criticate dur de opoziţie, legile justiţiei au fost adoptate de legislativ.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 18.10.2022, 11:59
Cele trei legi iniţiate de Ministerul Justiţiei, ce vizează Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor, au fost adoptate de Senat, camera decizională în cazul lor. Coaliţia majoritară PSD – PNL – UDMR nu a avut cum să se împiedice de voturile firavei opoziţii parlamentare, care, pentru a bloca noile acte normative, mai are la îndemână doar instrumentul contestării la Curtea Constituţională.
Opoziţia, în frunte cu USR, critică documentele pe fond, modul în care s-au derulat dezbaterile, precum şi faptul că puterea nu a aşteptat avizul consultativ al Comisiei de la Veneţia. Preşedintele Comisiei de constituţionalitate din Senat, Simona Spătaru (USR), este de părere că legile sunt mult mai proaste decât cele din regimul Dragnea, din urmă cu 4-5 ani.
Amintim că legile promovate în acea perioadă de PSD, condus autoritar de un lider împovărat de numeroase probleme judiciare şi condamnat în 2019 pentru corupţie, au generat ample proteste şi au atras criticile organismelor europene partenere. În opinia USR, competenţele DNA şi DIICOT rămân incomplete, ceea ce constituie o lovitură dată combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate. Opoziţia dezavuează, apoi, ceea ce consideră a fi amestecul politicului în numirea procurorilor de rang înalt.
În replică, reprezentanţii partidelor din coaliţia majoritară au susţinut că textele au fost elaborate cu respectarea recomandărilor din partea instituţiilor europene abilitate. Aceste legi garantează independenţa justiţiei şi o protejează împotriva oricărei ingerinţe interne sau externe, declara senatorul social-democrat Robert Cazanciuc, fost ministru de resort. Iar premierul Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, a opinat că Legile Justiţiei votate, luni, în Parlament, pun bazele unei adevărate modernizări a sistemului, aliniază justiţia la principiile europene şi îi consolidează independenţa.
O modificare discutabilă este eliminarea abaterii disciplinare ce vizează nerespectarea de către magistraţi a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a celor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor. Preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu, a susţinut că menţinerea în lege a sancţiunii privind nerespectarea deciziilor CCR ar fi însemnat că judecătorul nu poate să judece decât ameninţat de o abatere disciplinară. Eliminarea abaterii disciplinare responsabilizează judecătorul, îi consolidează independenţa, îl lasă să judece liber, recunoscându-l, astfel, egal cu toţi magistraţii europeni, consideră Gorghiu.
O altă prevedere criticată de experţi este cea care îi scoate pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pe preşedintele acesteia din mecanismul acţiunii disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de procurori sau judecători, această acţiune revenindu-i exclusiv Inspecţiei Judiciare.
