Legislaţia privind justiţia, în dezbatere
Legea privind statutul magistraţilor, parte a pachetului legislativ consacrat justiţiei, a ajuns la reexaminare în Camera Deputaţilor de la Bucureşti
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 14.05.2018, 12:19
Justiţia a devenit, în anul
şi jumătate scurs de la alegerile legislative, leit motivul guvernării de
stânga PSD – ALDE. Legile justiţiei, codul penal şi cel de procedură penală,
toate au intrat pe rând într-un proces de remodelare. Unul obligatoriu, în
condiţiile în care legislaţia în materie ar trebui pusă în acord cu decizile
Curţii Constituţionale şi îmbunătăţită pentru a elimina abuzurile în actul de
justiţie, spun, repetat, reprezentanţii coaliţiei. Opoziţia liberală şi
conservatoare acuză, însă, maniera cvasidiscreţionară în care majoritatea PSD -
ALDE îşi impune voinţa politică şi modifică legislaţia din domeniu. Iar pe
fond, opoziţia, la ale cărei reproşuri se adaugă cele formulate de asociaţii
ale magistraţilor şi organisme internaţionale, percepe acest amplu proces
legislativ drept un atac, slab mascat, asupra independenţei justiţiei şi o
tentativă de subminare a DNA, vârful de lance în lupta anticorupţie.
Preşedintele
Klaus Iohannis, critic consecvent al coaliţiei la putere, a anunţat, deja, că retrimite la Curtea Constituţională legile justiţiei, ce privesc statutul judecătorilor şi procurorilor,
organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii. La Camera
Deputaţilor a ajuns, acum, la reexaminare, după o sesizare anterioară, legea
referitoare la statutul magistraţilor. CCR a declarat actul normativ neconstituţional, iar comisia speciala parlamentară
condusă de social-democratul Florin Iordache a făcut unele modificări, între
care şi redefinirea erorii judiciare. Astfel, majoritatea PSD – ALDE a decis că
există eroare judiciară dacă în cadrul procesului s-a dispus efectuarea de acte
procesuale cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale sau când s-a
pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod vădit contra legii.
Opoziţia a imputat majorităţii lipsa unei definiţii clare şi a anunţat că ia în
calcul o nouă sesizare a Curţii. Senatorul PNL, Alina Gorghiu: Am
dubii serioase că eroarea judiciară este reglementată la standardele pe care
Comisia de la Veneţia le impune, motiv pentru care evident că nu vom rata o
nouă sesizare la Curtea Constituţională. Asta, nu doar ca să-l supărăm pe
domnul Dragnea(Liviu, liderul PSD – nota redacţiei), deşi nu mă deranjează nici acest aspect, ci pentru că noi credem că
sistemul judiciar merită nişte legi mai bune. În replică, Florin Iordache a afirmat că,
prin noua definiţie, se respectă observaţiile CCR şi se reglementează o mai
bună răspundere a magistraţilor. Florin Iordache: Noi am spus de la început, ne
dorim ca magistraţii să răspundă atunci când există rea credinţă şi gravă
neglijenţă, dar în acelaşi timp, ne dorim şi o definiţie foarte bună a erorii,
astfel încât să nu poţi să te îndrepţi împotriva unui magistrat oricând, ci numai atunci când există o eroare judiciară. Comparativ cu colegii noştri din
opoziţie, noi am venit şi am propus nişte texte, noi am fost constructivi şi am
propus ceva în dezbatere. Pe agenda parlamentară se afla şi
propunerile de modificare a Codului Penal. Consiliul Superior al Magistraturii
a informat, deja, instanţele şi parchetele că nu va susţine introducerea în
Codul penal a infracţiunilor de ‘rea-credinţă’ şi ‘gravă neglijenţă’ sau alte
incriminări de natură să aducă atingere independenţei justiţiei.
