Lista candidaţilor la Preşedinţia României
În România, Biroul Electoral Central va anunţa, vineri, lista finală a celor înscrişi şi admişi în cursa prezidenţială din noiembrie.
Ştefan Stoica, 25.09.2019, 12:10
Alegerile prezidenţiale atrag ca un magnet
personaje de tot felul, de la protagoniştii scenei politice, cei care se simt
îndreptăţiţi să intre în cursa pentru funcţia supremă, până la figuri
excentrice sau cvasianonimi aflaţi în goană după – în general – o nemeritată
popularitate. Scrutinul de anul acesta nu face excepţie.
În plus, unele
candidaturi ridică semne serioase de întrebare sub aspectul legalităţii. Biroul
Electoral Central a respins o parte din ele şi a sesizat organele penale,
suspectând nereguli în privinţa listelor cu semnăturile de susţinere prezentate
de mai mulţi aspiranţi la preşedinţie. Vineri va fi anunţată lista oficială a
candidaţilor. Cele validate deja şi, mai ales, care contează în calculul
electoral sunt, însă, cunoscute.
Prezidenţiabilul cu şanse mari la propria
succesiune este actualul şef al statului Klaus Iohannis, susţinut de PNL,
principala forţă de opoziţie. Bine prizat la Washington, unde a făcut două
vizite în cursul primului mandat, şi la Bruxelles, preşedintele în funcţie a
fost principala stavilă în calea a ceea ce el însuşi a numit asaltul PSD asupra
sistemului judiciar, tradus prin controversata reformă promovată în materie
penală şi judiciară în cei 3 ani de guvernare dominată de social-democraţi.
Klaus Iohannis este susţinut de un partid puternic, bine ancorat în teritoriu,
şi pare, în acest moment, un candidat greu de bătut.
Principalul său
contracandidat este liderul şi premierul PSD Viorica Dăncilă. Cei doi au
ocupat, practic, scena şi au acaparat discursul politic, prin conflictul cu
ramificaţii constituţionale Preşedinţie – Guvern declanşat după ce ALDE a rupt
alianţa cu PSD. Viorica Dăncilă a primit moştenire de la mentorul său, fostul
lider PSD Liviu Dragnea, închis pentru corupţie, un guvern şi în special un
partid în derivă. Totuşi, comentatorii spun că nu trebuie subestimată
capacitatea de regenerare a acestei formaţiuni, numărul unu în România ca număr
de membri şi de primari.
Cel care aspiră să intre în turul al doilea în locul
doamnei Dăncilă este reprezentantul Alianţei USR – PLUS, Dan Barna. O face
criticând ceea ce el consideră a fi pasivitatea sau lipsa de reacţie a
actualului preşedinte în momente care ar fi impus acţiune promptă. Barna spune
despre Iohannis şi Dăncilă că aparţin amândoi vechii clase politice.
Critici la
adresa lui Iohannis vin şi dinspre dreapta conservatoare, care defilează cu profesorul,
eseistul şi diplomatul Theodor Paleologu. Un altfel de candidat se declară
actorul Mircea Diaconu. El îşi proclamă independenţa, dar are în spate cele două
partide născute din dizidenţe, Pro România, cea social-democrată, şi ALDE, cea
liberală.
În sfârşit, UDMR va avea candidat propriu, pe liderul ei Kelemen
Hunor. Voturile minorităţii maghiare cântăresc greu în turul al doilea. Primul
tur al alegerilor prezidentiale va avea loc pe
10 noiembrie, iar runda decisivă pe 24 noiembrie.
