Ludovic Orban, desemnat din nou premier

Incertitudinea domneşte la Bucureşti, după ce încă un guvern a fost doborât prin moţiune de cenzură.

Bogdan Matei, 07.02.2020, 12:40

Mutare anticipată de mulţi comentatori, preşedintele Klaus
Iohannis l-a mandat tot pe liderul PNL, Ludovic Orban, să formeze un nou
cabinet. Desemnarea survine la doar o zi după ce echipa executivă a acestuia a
fost demisă printr-o moţiune de cenzură, depusă de PSD şi UDMR, ca urmare a asumării
răspunderii guvernului pentru revenirea la alegerea primarilor în doua tururi
de scrutin.

Conform Constituţiei, în zece zile primul ministru desemnat trebuie
să prezinte echipa sa Parlamentului. După alte 15 zile, Legislativul bicameral trebuie
să se reunească în sedinţă comună şi să voteze guvernul Orban 2. Dacă senatorii
şi deputaţii îl resping, şeful statului mai poate face o nominalizare, iar
respingerea acesteia ar echivala cu declanşarea de alegeri anticipate. Ar fi o
premieră absolută în cele trei decenii de democraţie post-comunistă, fiindcă,
oricât de instabilă ar fi fost scena politică din 1990 încoace, niciodată nu
s-a ajuns la dizolvarea Parlamentului.

Potrivit experţilor, un astfel de
deznodământ nu e sigur nici acum. 21 iunie ar fi data limită pentru anticipate,
fiindcă apoi actualul Legislativ intră în ultimele şase şase luni de mandat şi
nu mai poate fi dizolvat. După consultările de joi cu partidele parlamentare,
preşedintele a repetat ca prima sa opţiune rămâne întoarcerea la electorat,
prin organizarea de alegeri legislative anticipate. Ideea e împărtăşită de PNL,
USR şi UDMR, dar dezagreată de restul spectrului politic.

Sondajele privind
intenţiile de vot indică faptul că PNL este acum de departe cel mai popular
partid, cu 47% din opţiuni, iar fosta putere social-democrată a coborât la
numai 20 de procente. Împreună cu partenerii săi din PLUS, USR s-ar apropia de
15%. UDMR e, ca de obicei, puţin peste pragul electoral de 5 procente, în timp
ce PMP, ALDE şi Pro România sunt creditate cu scoruri sub prag. Dincolo de
calcule şi proceduri, rămâne evidenţa, semnalată de politologul Cristian Pîrvulescu,
că România este într-o fază de instabilitate politică, am avut patru guverne
în trei ani şi jumătate, majorităţile s-au spulberat.

Mai mult, din 2012
încoace, la Bucureşti s-au succedat nu mai puţin de nouă Guverne, de dreapta
sau stânga, monocolore sau de coaliţie,
colorate ideologic sau tehnocrate. Într-un interviu pentru Radio România,
profesorul Pîrvulescu spune că va fi nevoie de o reformă constituţională care
să asigure mai multă coerenţă, atât administraţiei, cât şi instituţilor
politice. O astfel de terapie ar fi necesară, mai cred comentatorii, şi pentru
a reabilita imaginea clasei politice, în ansamblu, în ochii unui electorat tot
mai obosit şi plictisit de jocuri politice de culise, de instabilitate cronică
şi de administraţii care vin şi pleacă fără să lase nimic notabil în urmă.