Lupta împotriva corupţiei
In 2013, condamnarile pentru coruptie au crescut cu o treime in Romania, dar presiunile asupra justitiei au fost din ce in ce mai mari, a atras atentia seful DNA la bilantul Institutiei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 28.02.2014, 11:44
2013 a fost un an dificil pentru Direcţia Naţională Anticorupţie din România -marcat atât de modificările legate de organizare şi legislaţie, dar şi de presiunile publice, în creştere, la adresa procurorilor, a declarat şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi la bilanţul instituţiei. In aceste condiţii, a mai spus Kovesi, DNA a trimis, totuşi, în judecată anul trecut peste 1.000 de inculpaţi, inclusiv miniştri, parlamentari, preşedinţi de consilii judeţene şi primari, cu o treime mai mult decât în 2012. Potrivit procurilor anti-coruptie, faptele incriminate au adus un prejudiciu total de 250 de milioane de euro. Laura Codruţa Kovesi: Am atins, prin investigaţiile noastre, zone care păreau intangibile şi am anchetat persoane care păreau că sunt imune în faţa legii. Deşi procurorii au fost acuzaţi de multe ori că au făcut dosare la comandă politică, soluţiile instanţelor de judecată au demonstrat că faptele s-au bazat pe probe solide şi nu pe infracţiuni inventate unor persoane”.
Presiuni politice a reclamat şi Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, care a spus că unii politicieni îşi doresc revenirea la o justiţie controlată şi că există riscul ca unele instituţii din sistemul judiciar să nu mai reziste la presiuni. Livia Stanciu: ”O formă, într-adevăr, de presiune asupra justiţiei poate fi aceea de modificare a Legii de organizare şi de funcţionare a justiţiei; este modalitatea cea mai ascunsă de a pune sub control anumite instituţii puternice ale statului”.
Corupţia instituţională a continuat să reprezinte o problemă larg răspândită în România în 2013, afectând toate sectoarele societăţii, menţionează şi Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la situaţia drepturilor omului în 2013, făcut public joi la Washington.
Opinie împărtăşită şi de Comisia Europeană, care, in primul raport privind corupţia în rândul statelor membre UE, arăta că în România acest fenomen, atât la scară mică, cât şi la nivel înalt, rămâne o problemă sistemică. In document se mai arată că există rezultate pozitive în urmărirea penală şi, mai recent, în judecarea unor cazuri de corupţie la vârf, ca urmare a eforturilor unor organisme specializate în aplicarea legii, precum DNA, dar rezultatele rămân instabile şi uşor reversibile.
România, alături de Bulgaria, rămâne încă monitorizată în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pentru a lupta mai bine impotriva acestui fenomen. In ultimul raport MCV din ianuarie, CE menţiona preocupările faţă de independenţa justiţiei şi faţă de modificările precipitate şi netransparente ale legislaţiei în domeniu.
