Manifestări dedicate Zilei Culturii Naţionale
Românii au marcat, la sfârşitul săptămânii trecute, Ziua Culturii Naţionale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 16.01.2017, 12:16
Români din ţară şi din străinătate au participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la manifestările dedicate împlinirii a 167 de ani de la naşterea poetului lor naţional – Mihai Eminescu (1850-1889), a cărui operă a devenit reper şi pilon al culturii româneşti, dar şi parte importantă a culturii universale. Instituită în 2010 drept Zi a Culturii Naţionale, 15 ianuarie a fost jalonată, între altele, de slujbe religioase în memoria ‘poetului nepereche’, de o Gală a Tinerilor Scriitori, recitaluri, concerte sau expoziţii. La Roma de pildă, poeziile lui Mihai Eminescu au fost recitate sau cântate de copii, dar şi de adulţi.
Corespondenta Radio România în capitala Italiei a stat de vorbă cu profesoara Valentina Popa, care i-a pregătit pe copii: “Consider că oriunde am fi în lume, chiar dacă încercăm să ne integrăm, nu trebuie să renunţăm niciodată la identitatea naţională şi identitatea naţională înseamnă, în primul rând, respectarea valorilor culturale.”
La Bucureşti, la Sala Radio, Ziua Culturii Naţionale a fost marcată printr-un concert organizat de Institutul Cultural Român prin care au fost marcaţi atât cei 167 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, cât şi 100 de la cea a marelui pianist Dinu Lipatti. Radu Boroianu, directorul ICR a precizat: “Vârsta fragedă şi extrema fragilitate prin care ne-au părăsit atât Eminescu, cât şi Lipatti, înalta valoare a împlinirii şi a ecoului peren lăsat de geniul lor îi asociază printre marile valori româneşti şi universale, alături de Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, de Spătaru Milescu, de Nicolae Iorga, de Constantin Brâncuşi, Henri Coandă, Gogu Constantinescu, George Enescu, Ioan Luca Caragiale sau Lucian Blaga, de Anghel Saligny sau Ioan Andreescu şi Ion Ţuculescu, de Grigore Moisil şi Solomon Marcus, de Victor Babeş şi Ion Cantacuzino, de Constantin Noica şi Ştefan Lupaşcu sau Matilda Ghyka. Din respect pentru toţi aceştia, lansez, astăzi, în faţa domniilor voastre, primul mare proiect european al Institutului Cultural Român ce va purta numele „Limba latină, prima instituţie europeană.”
Iniţiator al ideii de a marca Ziua Culturii Naţionale la 15 ianuarie, academicianul Eugen Simion, a vorbit, în aula Academiei Române, despre semnificaţia momentului: “Sărbătorim ziua lui Eminescu. Acum câţiva ani, la propunerea Academiei noastre, Parlamentul României a votat ca această zi să fie şi Ziua Culturii Naţionale. O întâlnire, cred, potrivită, rodnică, o alianţă simbolică, cred eu, pentru noi, românii şi pentru toţi aceia care consideră că printre valorile lumii, cultura este şi rămâne esenţială.”
„M-am simţit onorat de fiecare dată când am avut ocazia ca, în numele românilor, să acord cele mai înalte distincţii celor care şi-au dedicat întreaga viaţă creaţiei culturale” – a afirmat, pe o reţea de socializare, şi preşedintele Klaus Iohannis. În semn de mare prietenie, mesaje video în română, de Ziua Culturii Naţionale, au publicat, de altfel, şi Ambasadele Marii Britanii şi Franţei la Bucureşti.
