Manifestările comemorative de 22 decembrie

După 26 de ani de la revolta care a dus la prăbuşirea regimului comunist, românii continuă să-şi comemoreze eroii.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Florentin Căpitănescu, 22.12.2015, 13:16

Desparţirea violentă de regimul comunist şi amprenta nefastă pe care acesta a lăsat-o, timp de patru decenii, pe destinul României revin pregnant pe retina opiniei publice la fiecare final de an. Prevestite de căderea Zidului Berlinului şi de disoluţia regimurilor totalitare din Europa Centrală şi de Est, înlăturarea cuplului dictatorial Nicolae şi Elena Ceaşescu şi divorţul definitiv al României de comunism nu au fost deloc simple. Din păcate, România a fost singura ţară din aşa-numitul lagăr comunist în care a curs sânge de manifestant şi în care liderii de prim-rang au fost executaţi.

Totul a început pe 16 decembrie 1989, la Timişoara, marele oraş cosmopolit din vestul ţării, pentru ca, pe 22, protestele anti-comuniste să împânzească ţara. Tocmai de aceea, pe 22 decembrie, în fiecare an, Parlamentul de la Bucureşti, ca entitate fundamentală în arhitectura instituţională a României democratice, ţine o şedinta solemnă în memoria celor peste 1.100 de victime ale represiunii regimului defunct. În discursurile ţinute, senatorii şi deputaţii au constat, ca în fiecare an, că idealurile exprimate atunci nu s-au realizat.

Deputatul social-democrat Bogdan Niculescu Duvăz: “A fost o imensă bucurie atunci. Am crezut, toţi, în viitorul nostru şi cred că nu am greşit foarte mult, chiar dacă există foarte multă nemulţumire astăzi”.

Totuşi, cele mai multe discursuri s-au referit la recenta decizie de clasare a Dosarului Revoluţiei, a cărui deschidere fusese considerată o firească încercare de stabilire a vinovăţiilor şi a adevărului istoric şi o şansă de reconciliere cu trecutul.

“Sunt întrebări care trebuie să îşi găsească răspunsuri”, a declarat, de la tribuna Parlamentului, Alina Gorghiu, co-lider al liberalilor. Fiindcă, susţine ea: „Crimele împotriva poporului român nu se pot prescrie, iar statul român are obligaţia să afle adevărul. De aceea cred că Dosarul Revoluţiei nu poate fi închis”. Iar pentru reprezentantul Grupului minorităţilor naţionale, Gheorghe Firczak „Închiderea Dosarului Revoluţiei reprezintă o atitudine profund antidemocratică, incompatibilă cu poziţia actuală a ţării noastre în context internaţional”.

Eroii Revoluţiei sunt comemoraţi, în aceste zile, în mai multe oraşe din ţară. La Bucureşti au avut loc mai multe ceremonii religioase şi au fost depuse coroane de flori în Piaţa Universităţii – percepută ca simbol al luptei împotriva comunismului – şi la Cimitirul Eroii Revoluţiei. Manifestări similare au fost organizate la sediile Radioului şi Televiziunii publice, instituţii media cu un rol major în decembrie ’89.