Măsuri alternative la efectuarea pedepselor cu închisoarea
Criticată pentru condiţiile din închisori şi centre de detenţie, România încearcă să ia măsuri de remediere a situaţiei
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 24.04.2018, 12:00
Acum câteva zile, Departamentul de Stat al SUA
a dat publicităţii raportul său anual privitor la practicile din domeniul
drepturilor omului. România nu a fost ocolită de critici legate inclusiv de condiţiile
din închisori şi centre de detenţie, supra-aglomerate şi nerespectând
standardele stabilite de Consiliul Europei. De altfel, în lipsa unor măsuri de
remediere a situaţiei, forul de la Strasbourg a ameninţat Bucureştiul cu amenzi
consistente, pe care contribuabilii români nu sunt deloc încântaţi să le
achite. În consecinţă, anul trecut, în România a fost adoptată o lege prin care
este redusă pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele aflate în condiţii
necorespunzătoare. Conform prevederilor acesteia, pentru fiecare 30 de zile
petrecute în condiţii necorespunzătoare cu începere din 2012, deţinuţii pot
beneficia de 6 zile considerate ca executate.
Măsurile decidenţilor de la
Bucureşti nu se opresc doar aici! Luni, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor
a avizat favorabil un proiect de act normativ privind măsurile alternative de
executare a pedepselor, care, din start fie spus, nu se aplică celor care au
comis infracţiuni cu violenţă, recidiviştilor sau persoanelor condamnate pentru
trafic de influenţă, luare şi dare de mită. Potrivit proiectului, cei
condamnaţi la maximum 5 ani de detenţie şi care au efectuat o cincime din
pedeapsă ar putea beneficia de arest la domiciliu sau doar în timpul săptămânii
la domiciliu, iar în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru de detenţie. Alte două propuneri adoptate
de Comisia juridică prevăd reducerea perioadei de detenţie cu câte 20 de zile
pentru fiecare lucrare ştiinţifică scrisă în închisoare şi executarea pedepsei
la domiciliu pentru cei care primesc condamnări mai mici de un an. Deputatul PSD Eugen Nicolicea, preşedinte al Comisiei: Dacă judecătorul a
stabilit că pedeapsa respectivă este sub un an, înseamnă că a stabilit că
gravitatea faptei respective este foarte mică. Înseamnă că infracţiunea
respectivă nu a avut un grad de pericol social suficient de mare ca să-i dea o
pedeapsă mai mare. Dacă dă pedeapsă mare, evident că nu beneficiază. Opoziţia
de dreapta, prin vocea deputatului USR, Stelian Ion, este, în schimb,
nemulţumită: Trebuie să ne gândim şi la persoanele
cinstite din această ţară, care multe dintre ele simt o frustrare când văd că
cei condamnaţi pentru infracţiuni beneficiază de un tratament atât de lejer. Pe
de altă parte, infractorii sunt încurajaţi, indirect sau poate chiar direct, de
această relaxare pentru a comite pe viitor fapte, ştiind că vor beneficia de o
asemenea clemenţă din partea legiuitorului. Votul final aparţine plenului Camerei Deputaţilor, for
decizional.
