Măsuri antiteroriste

Bătrânul continent se repliază după sângeroasele atacuri teroriste din 13 noiembrie, de la Paris.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 24.11.2015, 13:08

Armată deplasată pe străzile Bruxelles-ului, unde nivelul de altertă este maxim… Franţa în stare de urgenţă… Controale amănunţite la frontierele Uniunii Europene… Bătrânul continent se repliază după sângeroasele atacuri teroriste din 13 noiembrie, de la Paris. La finele săptămânii trecute, miniştrii Justiţiei şi de Interne din Uniunea Europeană au avut o întâlnire de urgenţă la Bruxelles şi au căzut de acord asupra câtorva direcţii prioritare de acţiune: crearea unui registru european al pasagerilor; înăsprirea de urgenţă a controalelor la frontierele externe ale Uniunii, care îi vizează inclusiv pe cetăţenii statelor membre, nu doar pe cei din ţări terţe; atenţie asupra armelor de foc, dar şi angajamentul de finanţare a tuturor acţiunilor prioritare.

Prezenţi în capitala Europei, noii miniştri români al Justiţiei şi de Interne, Raluca Prună, respectiv Petre Tobă, au reiterat poziţia Bucureştiului, care susţine măsurile menite să asigure securitatea cetăţenilor europeni şi protejarea valorilor şi a principiilor la baza construcţiei europene. Raluca Prună:

“Ceea ce este important pe agenda de justiţie este sprijinirea luptei împotriva teriorismului şi în acest sens, România a afirmat că va continua să facă acest lucru fără nicio rezervă: va contribui împreună cu celelalte state membre la găsirea unui răspuns judiciar la terorism în Uniunea Europeană. Instrumentul prin care acest lucru se poate realiza este actualizarea unei decizii-cadru privind combaterea terorismului, în sensul de a introduce dispoziţii care să incrimineze activitatea luptătorilor străini în legistaţia Uniunii Europene, similar cu legislaţia din Consiliul Europei.”

Nu puţini sunt cei care se tem că, printre refugiaţii din Orientul Mijlociu şi nordul Africii care sosesc în Europa, se pot ascunde jihadişti. Tot atât de îngrijorătoare este, însă, în egală măsură, radicalizarea acelor europeni care îmbrăţişează doctrina războinică a islamiştilor, unii dintre ei alegând chiar să lupte alături de ei. Este cazul, de pildă, al unor cetăţeni din Republica Moldova, care reveniţi din Siria, au încercat să treacă ilegal în România vecină, după care ar fi urmat să se deplaseze în Franţa. În aceste condiţii, singura soluţie este cooperarea, după cum e de părere Cristian Diaconescu, fost ministru al justiţiei, fost şef al diplomaţiei române:

“O confruntare cu o formă teroristă atât de determinată şi insidioasă nu cred că va avea mai mare succes dacă o lăsăm la nivelul statelor membre, în absenţa unei cooperări cât se poate de clare. Deci, repet, nu în săptămânile, ci în zilele care urmează, Bruxelles-ul va trebui să decidă care e calea de urmat din această perspectivă.”

Între timp, preşedintele francez, François Hollande, a pornit o intensă activitate diplomatică pentru a aduna susţinere în lupta cu gruparea teroristă Statul Islamic, la zece zile de la atacurile din ţara sa. Caută sprijin nu numai în Europa, ci şi în SUA şi în Rusia.