Măsuri de repornire a economiei
Șeful Direcţiei stabilitate financiară din Banca Centrală a explicat de ce instituția este prudentă în ceea ce privește politica de dobânzi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 05.06.2020, 11:30
Politica
de dobânzi a Băncii Naţionale a României trebuie să fie prudentă, susţine Eugen
Rădulescu, şeful Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Centrale,
care consideră că reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena
aproape imediat o prăbuşire a cursului valutar şi ar deteriora, totodată,
încrederea partenerilor externi.
Dimensiunea deficitelor bugetar şi de cont
curent, precum şi perspectiva ca acestea să se adâncească în continuare au
determinat cele mai importante agenţii de rating să schimbe perspectiva nivelului
evaluării de ţară al României de la stabilă la negativă, adică la o jumătate de
pas de ieşirea din rândul ţărilor recomandate investiţiilor, spune, într-un
articol de opinie, Eugen Rădulescu. Oficialul BNR consideră că impactul pe care
această eventualitate l-ar avea asupra economiei naţionale, în general, şi a
situaţiei financiare, în special, ar fi teribil, deoarece capacitatea de a
finanţa deficitul pe piaţa externă s-ar deteriora grav, iar costul
împrumuturilor ar exploda.
Mai mult, Eugen Rădulescu precizează faptul că
România a intrat în această perioadă de pandemie fără rezerve, atât bugetare,
cât şi sanitare. Oficialul consideră că BNR a avut o conduită prudentă, mărind
lichiditatea din sistemul bancar şi reducând rata dobânzii de referinţă.
Pe de
altă parte, după sedința de guvern de joi de la București, executivul a anunțat
că programul IMM Invest a fost îmbunătățit și s-a declarat pregătit să
suplimenteze bugetul alocat, astfel încât în câteva săptămâni să se tripleze
numărul companiilor care atrag aceste fonduri. În prezent, peste 3.000 de firme
au luat finanţări, totalizând aproape 2,5 miliarde de lei (circa 520 milioane
de euro).
Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a anunțat că programul poate să
susţină maxim 40.000 de companii, iar dacă va fi nevoie, la următoarea
rectificare bugetară executivul va aloca noi sume de bani pentru acesta. În
sedința de guvern de joi a fost adoptat şi memorandumul pe baza căruia vor fi
constituite actele normative prin care se pune în practică un program similar
de susţinere financiară a marilor companii.
Florin Cîţu a explicat ce companii
pot să se adreseze acestor platforme: Se încadrează în categoria IMM cele care au cifre de afaceri de peste
20 de milioane de lei (n.r. circa 4,1 milioane de euro) pe anul 2019 sau se
încadrează în categoria întreprinderilor mari – şi aici am adăugat încă o
categorie de companii care au fost cumva lăsate în afară de programul IMM şi de
celelalte programe – companii care sunt întreprinderi afiliate sau parteneri şi
care au peste 250 de angajaţi. Deci,
acum, cu acest program, cred că am cuprins cam toate companiile din România
care pot să aibă acces la aceste credite de finanţare.
Plafonul alocat
programului marilor companii a fost stabilit la 8 miliarde de lei (circa 1,6
miliarde de euro), iar acesta ar urma să fie operaţional în maximum o lună.
