Măsuri în domeniul energiei

Dosarele energetice au dominat ultima şedinţă din an a Guvernului de la Bucureşti.

Bogdan Matei, 29.12.2022, 11:14

Războiul din Ucraina vecină şi criza energetică pe care a
generat-o în întreaga Europă i-a obligat, de-a lungul întregului an, şi pe
decidenţii de la Bucureşti să găsească, în regim de urgenţă, soluţii
legislative care să garanteze livrarea de electricitate, gaz şi căldură,
deopotrivă pentru populaţie şi actorii economici. Cum actele normative n-au
fost întodeauna coerente, n-a fost domeniu în care regulile jocului să se
schimbe mai frecvent. Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, ultima din
acest an, un nou proiect de ordonanţă, prin care este eliminată declaraţia pe
proprie răspundere privind consumul de energie electrică. Aceasta trebuia
completată de către clienţii casnici cu mai multe case sau apartamente. Cerinţa
era stipulată într-o lege nouă, ce a provocat confuzie în rândul persoanelor
fizice, precum şi al distribuitorilor de energie electrică. Din acest motiv,
coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a decis ca declaraţia să fie eliminată,
printr-un act normativ adoptat de Executiv.

Tot miercuri, Guvernul a decis
că măsura compensării preţului la carburanţi, cu 50 de bani (echivalentul a 10
eurocenţi) pe litru, nu se va mai aplica de la 1 ianuarie 2023. Premierul
Nicolae Ciucă spune, însă, că autorităţile sunt pregătite să recurgă din nou la
această soluţie, în cazul în care preţurile vor avea o evoluţie care să
depăşească puterea de cumpărare a cetăţenilor.

Executivul a mai anunţat ca va
impune impozite suplimentare firmelor din energie care au avut câştiguri
substanţiale în contextul crizei din ultima perioadă. Actul normativ
supraimpozitează cu 60% profiturile foarte mari pe care le-au realizat anul
acesta companiile din domeniile petrol, gaze naturale, cărbune şi rafinăriile.
Secretarul de stat în ministerul de Finanţe, Mihai Diaconu, a explicat că baza
impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media
profiturilor pe ultimii patru ani. Cea mai mare parte a sumelor astfel obţinute
vor fi direcţionate către finanţarea investiţiilor – promit guvernanţii.
Reprezentanţii companiilor din domeniu consideră, însă, că procentul
supraimpozitării e prea mare şi afirmă că măsura le va bloca propriile
investiţii. Operatorii din energie susţin că 33% ar fi fost un cotă adecvată de
supraimpozitare.

În sfârşit, Guvernul amână până pe 31 octombrie 2023
închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari şi Turceni din
cadrul Complexului Energetic Oltenia, precum şi a exploatărilor
miniere aferente. Potrivit angajamentelor asumate de România prin Planul
Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), acestea ar fi trebuit închise până
la finalul acestui an. Guvernul a motivat amânarea invocând situaţia energetică
extrem de dificilă din ţară şi din întreaga Europă, inclusiv din cauza
atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.