Misiunea FMI în România
Vizita periodică la București a FMI s-a încheiat cu recomandări pentru autoritățile române.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 05.10.2023, 11:59
Pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul de la București vrea să îl pună în practică este un pas înainte, îmbunătăţeşte politicile în anumite zone, dar mai trebuie făcute nişte ajustări – consideră delegaţia Fondului Monetar Internaţional la finalul misiunii periodice de evaluare încheiată miercuri.
Experţii FMI estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB. În acest sens, FMI consideră că principalele măsuri la care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea tranziţiei la o economie cu emisii neutre de carbon.
În opinia experților, creşterea predictibilităţii cheltuielilor cu pensiile şi cu salariile este binevenită, dar decizia Guvernului de a controla preţurile la alimente nu este o strategie bună pentru scăderea preţurilor.
Noul pachet fiscal adoptat recent lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesarea alimentelor şi IT, precum şi limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. Calculele făcute, spun experții, arată că va rezulta un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă, adaugă ei, va fi nevoie de noi ajustări pentru că, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, acesta trebuie să scadă sub 3%.
În același timp, șeful misiunii FMI, Jan Kees Martijn, a atras atenția că pachetul de măsuri fiscale al autorităților de la București va fi dificil de aplicat într-un an electoral, aşa cum este cel viitor. Jan Kees Martijn mai crede că taxele aplicate băncilor au pus o povară suplimentară pe companii şi ar putea să afecteze performanţele lor financiare.
Pe lângă măsurile menționate anterior, FMI mai menționează îmbunătăţirea administraţiei și buna planificare a politicii fiscale, care să fie şi clar comunicată, astfel încât să ofere predictibilitate atât companiilor, cât şi populaţiei. Este nevoie, mai spun reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale, şi de noi investiţii şi alocări bugetare suplimentare în educaţie şi sănătate pentru ca acestea să ajungă la nivelul UE.
În ultima zi la Bucureşti, delegaţia instituției financiare internaționale s-a întâlnit cu premierul Marcel Ciolacu. Acesta a precizat că recomandările FMI, care sunt cam aceleași cu cele ale Băncii Mondiale şi cu cele ale Comisiei Europene, sunt, deja, luate în considerare. În acest moment, Executivul se concentrează pe reducerea cheltuielilor bugetare şi mai ales pe combaterea evaziunii fiscale, iar legea pentru care şi-a angajat răspunderea creează cadrul general pentru reforma fiscală pe care o doreşte Guvernul, a spus premierul.
Marcel Ciolacu estimează că România va avea una dintre mai mari creşteri economice dintre statele membre în acest an şi că măsurile pe care le promovează vor duce la depăşirea situaţiei dificile din ultima perioadă.
