Modificări fiscal-bugetare
Guvernanţii de la Bucureşti încearcă, din nou, să diminueze cheltuielile bugetare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 31.10.2023, 11:30
Deficitul bugetar rămâne unul dintre punctele vulnerabile ale administraţiei din România, iar guvernul de coaliție PSD-PNL susține că va continua să promoveze rigoarea în utilizarea banilor publici. Anterior, Executivul şi-a asumat răspunderea pentru un pachet legislativ care promite reducerea risipei, prin limitarea achiziţiilor, împuţinarea posturilor de conducere şi comasarea unor instituţii publice, eliminarea anumitor facilităţi fiscale, diminuarea fraudei şi a evaziunii fiscale.
În plus, de la 1 noiembrie, intră în vigoare o nouă ordonanţă de urgenţă privind diminuarea cheltuielilor la sfârşit de an. Aceasta impune restricţii pentru instituţiile publice şi primării, inclusiv legate de organizarea de festivaluri şi competiţii. Ordonatorii de credite nu mai pot încheia angajamente legale pentru furnituri de birou, alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare sau reparaţii curente.
Ministrul de Finanţe, liberalul Marcel Boloş, afirmă că, în anii trecuţi, în noiembrie şi decembrie cheltuielile pentru bunuri şi servicii creşteau de două-trei-patru ori faţă de celelalte luni. Aşa că Guvernul a hotărât acum ca acestea să nu depăşească media primelor zece luni din an. Actul normativ prevede şi că plata drepturilor salariale câştigate în instanţă de angajaţii de la stat va fi amânată pentru 2024.
Premierul social-democrat Marcel Ciolacu spune, totuși, că nimeni nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că sunt suficiente fonduri la buget pentru plata salariilor şi a celorlalte cheltuieli la care statul s-a angajat. Iar pensiile vor fi indexate de la 1 ianuarie 2024 cu indicele inflaţiei, 13,5%.
Noile măsuri au fost decise de Executiv după ce, săptămâna trecută, datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) relevau că Ungaria (6,6%) şi România (6,3) sunt ţările cu cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental dintre toate cele 27 de membre ale Uniunii.
Tot săptămâna trecută, președintele României, Klaus Iohannis, a cerut ceea ce a numit o „regândire” a modului în care se calculează deficitele bugetare, în contextul revizuirii bugetului Uniunii Europene. La summitul Consiliului European de la Bruxelles, şeful statului român a cerut ca viitorul buget comunitar să răspundă noilor provocări, precum sprijinul acordat Ucrainei invadată de trupele ruse, criza de securitate din Orientul Mijlociu, precum și scăderea competitivității economiei europene.
Cererea preşedintelui vine pe fondul depășirii de către România în ultimii trei ani a deficitului bugetar asumat prin Pactul de stabilitate, instrumentul european ce constrânge statele membre să își păstreze deficitul în limite sustenabile, astfel încât să nu producă dezechilibre macroeconomice. Iohannis a mai cerut ca revizuirea bugetului să nu afecteze alocările pentru agricultură și coeziune, cele două axe majore prin care Uniunea finanțează dezvoltarea României.
