Monarhia româna, 150 ani
10 mai este zi de sărbătoare naţională, la 150 de ani de la începutul domniei lui Carol I, proclamarea Independenţei de stat şi încoronarea primului rege al României.
Mihai Pelin, 10.05.2016, 12:37
10 mai este Ziua Regalităţii, marcată începând de anul acesta ca sărbătoare naţională în România. Această dată are mai multe semnificaţii importante în istoria ţării. În acest an are însă una aparte, pentru că se împlinesc 150 de ani de când Carol de Hohenzollern Sigmaringen a fost proclamat principe suveran al Principatelor Unite. 10 mai 1866 a fost ziua în care acesta a depus jurământul în calitate de şef al statului român. Instalarea sa la Bucureşti a fost urmarea unui acord între politicienii români din epocă.
Ei au realizat că doar un principe străin putea să fie destul de departe de înverşunata rivalitate între diverse familii politice din ţară şi ca atare să aducă obiectivitatea şi neutralitatea de care era nevoie. Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol porneşte spre România la sfârşitul lui aprilie 1866. Părăseşte castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria. Ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în Bucureşti.
Începea, astfel, o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istoria României. Este perioada în care 10 Mai intră în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei. Anii domniei regelui Carol au fost dintre cei mai buni. Au fost vremuri de stabilitate, iar România, în acest climat, a prosperat şi s-a consolidat economic şi politic. O altă semnificaţie importantă a datei de 10 Mai este legată de proclamarea independenţei în1877.
În Parlament, opoziţia aştepta reacţia guvernului la o interpelare despre pregătirea armatei, iar în discursul de răspuns, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a folosit celebra frază: Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Parlamentul a votat apoi în unanimitate o rezoluţie prin care a proclamat deplina independenţă a ţării.
Pe 10 Mai 1877, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă. Patru ani mai târziu, tot pe 10 mai, într-o Europă monarhică, România a devenit regat. Proclamarea Regatului a însemnat foarte mult pentru ţară deoarece a marcat acceptarea României cu un statut de egalitate de către celelalte state europene. Carol I a fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se transformă, începând cu Regele Ferdinand I, în Casa Regală de România, dinastie care va conduce ţara apoi, prin Carol al II lea şi fiul său, Mihai I.
Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917 de ocupaţia germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a regelui Mihai din 1947. Comuniştii au confiscat această mare sărbătoare şi au şters-o deliberat din memoria colectivă printr-o propagandă specifică unui regim totalitar. Ziua Regalităţii îşi recapată locul bine meritat în istorie şi revine în sufletele românilor, prin diverse manifestări şi evenimente care au loc, în aceste zile, în în toată ţara.
