Moţiune de cenzură împotriva guvernului Dăncilă
Guvernul Viorica Dăncilă se va confrunta cu o nouă moţiune de cenzură, prima de la destrămarea coaliţiei PSD - ALDE.
Ştefan Stoica, 02.10.2019, 12:40
A
trecut mai bine de o lună de când ALDE a rupt coaliţia de guvernare cu PSD, iar
partidele de opoziţie şi-au materializat abia acum ameninţarea că vor depune o
moţiune de cenzură împotriva cabinetului condus de liderul social-democrat
Viorica Dăncilă.
Liberalii, iniţiatori ai documentului intitulat Ca
să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!, au obţinut 237 de semnături, cu 4 mai multe decât necesarul de voturi
pentru ca executivul să fie demis. Au semnat moţiunea parlamentari din întreg
spectrul politic – PNL, USR, PRO România, PMP şi ALDE. Se regăsesc pe listă reprezentanţi
ai minorităţilor naţionale, care îndeobşte se poziţionează alături de guvern,
şi chiar reprezentanţi ai PSD.
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a explicat de
ce acest cabinet trebuie să plece: Nu mai avem în momentul de faţă, în mod
real, un guvern, ci este o rămăşiţă de guvern care nu are capacitatea,
autoritatea şi competenţa de a rezolva gravele provocări cu care se confruntă
România.
De partea lor, social-democraţii se declară încrezători că moţiunea
de cenzură va pica în Parlament, deoarece nu ar propune un program de guvernare
şi un premier, şi spun că sunt mobilizaţi
să oprească demersul opoziţiei. Viorica Dăncilă a lansat un avertisment
parlamentarilor proprii care vor defecta pentru a trece în tabăra adversă: Cei
care vor vota moţiunea de cenzură înseamnă că trădează Partidul Social
Democrat, trădează speranţa primarilor care vor să-şi implementeze proiectele,
trădează stabilitatea acestei ţări şi eu cred că acest lucru nu poate fi trecut
cu vederea.
Este un moment delicat pentru guvernul minoritar PSD, care
a rezistat după plecarea liberalilor-democraţilor numai din cauza ezitărilor
partidelor de opoziţie. PNL s-a străduit să adune atât de multe semnături
pentru că eşuase în tentativele precedente de dărâmare a guvernului, bazându-se
pe onorabilitatea unor parlamentari care au promis că vor vota pro-moţiune dar
nu au făcut-o. Surprize pot apărea şi acum, dar, potrivit comentatorilor
politici, nu există un moment mai propice pentru demiterea cabinetului Dăncilă.
Ce se va întâmpla în acest scenariu nimeni nu poate anticipa.
Lucrurile sunt
complicate şi de apropiatele alegeri prezidenţiale, prevăzute pe 10 si 24
noiembrie. Varianta anticipatelor este susţinută de principalele forţe ale
opoziţiei, PNL şi USR, care spun că vor să preia guvernarea cu mandat oferit de
votul popular. Însă, în cele 3 decenii de democraţie postcomunistă, nu au
existat, în România, alegeri legislative înainte de termen. Ele sunt prevăzute
în toamna anului viitor. Există şi varianta unui guvern de tehnocraţi susţinut
politic. Precedentul a fost creat în toamna lui 2015, tot cu un an înainte de
legislativele la termen, când executivul condus atunci de Victor Ponta,
aparţinând de asemenea PSD, a cedat locul cabinetului Dacian Cioloş.
