Negocieri şi audieri
Incertitudinea politică persistă la Bucureşti.
Bogdan Matei, 03.03.2020, 12:12
Virtuala echipă executivă a premierului desemnat Florin Cîţu se întâlneşte din nou, zilele acestea, cu membrii comisiilor de specialitate din Parlament, pentru ritualul audierilor ce preced votul de învestitură. E a treia întânire în numai câteva luni. Sunt exact aceiaşi miniştri alături de care, în noiembrie anul trecut, liderul PNL, Ludovic Orban, prelua guvernarea de la social-democrata Viorica Dăncilă, alături de care era demis, luna trecută, prin moţiune de cenzură şi alături de care rata, recent, o nouă învestire, după ce Curtea Constituţională a decis că noua sa desemnare încalcă legea fundamentală. Singura modificare în componenţa actualului guvern faţă de cel în exerciţiu este propunerea ca Lucian Heiuş să preia portofoliul Finanţelor, vacant odată cu promovarea lui Cîţu ca ipotetic premier.
În paralel cu audierile, liberalii spun că negociază cu celelalte partide, mai puţin cu fostul tandem guvernamental de stânga PSD-ALDE, pentru a forma o majoritate. Ponderea parlamentară a PNL e de numai circa 20%, stânga continuă să domine numeric Legislativul, aşa că pentru a instala guvernul Cîţu e nevoie de voturi ale senatorilor şi deputaţilor de toate culorile politice. Or, şeful USR, a treia forţă din Parlament, Dan Barna, a mărturisit, după discuţiile de luni, că PNL nu i-a solicitat nimic legat de votul de învestire a noului cabinet şi că întâlnirea lui cu Cîţu a fost una strict tehnică. La rându-i, liderul UDMR, Kelemen Hunor, spune că, deocamdată, nu s-a luat nicio decizie în legătură cu susţinerea noului guvern PNL.
Parlamentarii Pro România, dizidenţi social-democraţi conduşi de fostul premier Victor Ponta, au anunţat că vor fi prezenţi la şedinţa de învestire, dar vor vota împotrivă. În sfârşit, poziţia PSD şi ALDE pare să nici nu-i intereseze pe liberali. Lipsa de apetit pentru negocieri a acestora alimentează speculaţiile comentatorilor că PNL, favorit net în sondajele privind intenţiile de vot, încearcă, încă, să forţeze organizarea de alegeri legislative anticipate. Pentru aceasta, ar fi nevoie de respingerea a două guverne în interval de 60 de zile şi de dizolvarea Parlamentului. Adept al acestui scenariu şi patron politic al liberalilor, însuşi şeful statului, Klaus Iohannis, recunoştea că, după invalidarea candidaturii lui Orban de către judecătorii constituţionali, şansele pentru organizarea anticipatelor au scăzut sub 50%. Potrivit experţilor, 21 iunie ar fi data limită pentru anticipate, fiindcă apoi actualul Legislativ intră în ultimele şase şase luni de mandat şi nu mai poate fi dizolvat. În cele trei decenii de democraţie post-comunistă, oricât de instabilă ar fi fost scena politică de la Bucureşti, niciodată nu s-a ajuns, de altfel, la un scrutin legislativ anticipat.
