Noi reacţii la modificarea Codului fiscal
Executivul român a adoptat, vineri, o ordonanţă de urgenţă care aduce schimbări semnificative ale Codului Fiscal, în pofida avertismentelor mediului de afaceri.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 24.12.2018, 11:11
Mari bănci şi companii
din energie, exponenţi ai mediului de afaceri, asociaţii ale investitorilor români
şi străini şi analişti economici au luat poziţie, săptămâna trecută, împotriva
intenţiei anunţate a executivului PSD – ALDE de a impune taxe suplimentare
băncilor, firmelor din energie şi telecomunicaţii şi fondurilor care
administrează pensiile private. Şi bursa a reacţionat negativ, iar principalul
indice a avut, miercuri, cea mai mare cădere de la criza economică din 2008. În
pofida acestor reacţii, guvernul a adoptat respectiva ordonanţă, cu unele
modificări faţă de varianta vehiculată iniţial, fără ca acestea să schimbe
filozofia pe care s-a bazat.
În domeniul energiei, executivul a plafonat preţul la gazele naturale şi energia electrică începând de
la 1 ianuarie timp de trei ani. Măsura – menită, potrivit responsabilor
guvernamentali, să protejeze populaţia – va văduvi bugetul de sume impotrante.
Ele vor fi recuperate, însă, prin impunerea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri
pentru toate companiile din energie. Şi instituţiile bancare vor plăti o taxă
suplimentară în cazul în care nivelul ROBOR – indicele de referinţă folosit în
acordarea de credite – este mai mare de 2 procente.
Ministrul de Finanţe, Eugen
Teodorovici, a invocat, în favoarea acestei măsuri, documente ale BNR şi ale
Băncii Central Europene care ar indica practici incorecte ale băncilor faţă de
populaţie şi faţă de economia reală. În România – a spus Teodorovici -
randamentul capitalului în sectorul bancar este de peste 21%, practic de trei
ori mai mare decât media Uniunii Europene. Şi tot în România s-ar înregistra
cea mai mare diferenţă din spaţiul european între dobânda la credite şi dobânda
la depozite.
Nu sunt singurele modificări de ordin fiscal care au provocat
nemulţumirea mediului de afaceri. Potrivit noilor reglementări, pilonul II de
pensii, administrate privat, devine opţional. Românii nu vor mai putea să-şi
retragă banii din fondurile de la pilonul II de pensii, aşa cum propunea
iniţial ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, însă vor putea opta să-i transfere
la fondul de pensii administrat de stat, aflat în deficit cronic, dacă au
cotizat minim 5 ani. Contribuţia la
pilonul II de pensii a rămas de 3,75%, însă au fost reduse comisioanele de
administrare, ceea ce loveşte în fondurile private. Administratorii acestora
estimează că schimbările vor produce efecte negative în cel mult 6 luni.
Din
opoziţie, USR a solicitat Avocatului Poporului să conteste la Curtea
Constituţională controversata ordonanţă de urgenţă cu privire la măsurile
fiscale. USR afirmă că aceasta va declanşa o uriaşă criză care va sărăci toţi
oamenii din România, nu doar pe cei din privat, ci şi pe bugetari, iar românii
riscă să rămână pe drumuri din cauza concedierilor şi a ratelor la bănci care
vor exploda. USR consideră că un prim efect va fi creşterea preţurilor la
energie şi telecomunicaţii, consumul şi investiţiile vor scădea drastic, iar
guvernul va fi forţat să apeleze la FMI pentru că nu va mai avea bani pentru
plata salariilor şi pensiilor.
