Noi reacţii privind modificarea legilor justiţiei
Disputele asupra reformei în Justiţia română s-au reaprins după ce Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul privind modificarea legilor din domeniu, propus de ministrul Tudorel Toader.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 29.09.2017, 12:20
Poziţie deja anticipată în presa de la Bucureşti, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat, joi, negativ proiectul privind modificarea legilor justiţiei, propus de ministrul de resort din Guvernul PSD-ALDE, Tudorel Toader. Pentru unii comentatori, suprinzător e, însă, scorul strâns al votului din Consiliu, care-ar trăda tensiuni acute între membrii acestuia. Zece dintre ei au votat pentru aviz negativ, iar opt s-au exprimat pentru un aviz favorabil, dar cu observaţii. Obiecţiile celor care-au votat împotrivă vizează, în esenţă, câteva propuneri controversate incluse în proiectul lui Toader.
Între acestea figurează trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministerului, eliminarea preşedintelui ţării din procedura de numire a procurorilor şefi ai Parchetelor anticorupţie şi antimafia, interdicţia de a deveni magistrat pentru juriştii care n-au împlinit 30 de ani şi înfiinţarea unei direcţii specializate în urmărirea magistraţilor ce comit infracţiuni. Cei opt membri CSM care s-au pronunţat pentru un aviz favorabil acuză majoritatea de blocarea reformei. Ministrul Toader, care a lipsit de la şedinţa CSM, motivând că nu doreşte să influenţeze în vreun fel dezbaterile, a spus ulterior că unii nu doresc reformarea sistemului, care trebuie adus în ceea ce a numit parametri de constituţionalitate. Am convingerea, a mai spus el, că votul negativ exprimă şi dorinţa de conservare a actualelor privilegii ale magistraţilor.
La rându-i, Asociaţia Magistraţilor din România a criticat avizul negativ dat de CSM. Asociaţia afirmă, într-un comunicat, că, în aceste condiţii, punctele de vedere trimise din ţară Consiliului nu vor mai putea fi susţinute în faţa legiuitorului. În schimb, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, prin vocea purtătorului său de cuvânt, că decizia CSM, chiar dacă are doar un rol consultativ, nu poate fi ignorată de Guvern şi Parlament. În numele celei mai importante formaţiuni din opoziţia de dreapta, liderul PNL, Ludovic Orban, a apreciat că Executivul ar trebui să renunţe la toate prevederile din proiectul de lege, despre care a afirmat că încalcă independenţa justiţiei.
Presa şi organizaţiile civice califică votul din CSM drept o ştire mai degrabă bună. Acestea exprimă neîncrederea unei părţi însemnate a societăţii româneşti faţă de o putere executivă suspectată că vrea să-şi subordoneze justiţia şi să pună frână luptei anticorupţie. La începutul acestui an, încercarea Guvernului de a modifica, prin ordonanţă de urgenţă, codurile penale a provocat cele mai ample proteste de stradă din cele aproape trei decenii post-comuniste. La Bucureşti, în provincie şi in diaspora, sute de mii de manifestanţi au acuzat puterea că încearcă să exonereze de răspundere penală pentru fapte de corupţie personaje influente din politică şi administraţie.
