O nouă criză în PNL

Liberalii români îşi schimbă, iarăşi, şeful, după doar jumătate de an.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 04.04.2022, 11:30

Congresul extraordinar al PNL, la co-guvernare în România, pentru alegerea unui nou preşedinte al formaţiunii, va avea loc pe 10 aprilie – a decis, duminică, Consiliul Naţional al liberalilor. Vor participa 1.300 delegaţi. Până la congres, PNL va fi condus, interimar, de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.

Sâmbătă, preşedintele Senatului României, Florin Cîţu, și-a anunțat demisia de la șefia PNL. Numeroși lideri liberali i-au cerut, anterior, plecarea. Ei îi reproșează lui Cîțu că provoacă tensiuni în interiorul coaliţiei guvernamentale, în relația cu PSD, că nu comunică cu baza partidului şi că are o imagine publică proastă, care afectează scorul PNL în sondajele privind intențiile de vot. Contestatarii lui Cîţu și-ar dori ca șefia partidului să fie preluată de premierul Nicolae Ciucă, despre care media afirmă că are o imagine mult mai bună în societate și un dialog coerent cu partenerii de guvernare. Respectat ca militar de carieră, Ciucă e, însă, protagonistul unui scandal de plagiat, legat de teza lui de doctorat.

Fostul premier Cîţu a fost ales acum doar jumătate de an, la sfârșitul lunii septembrie 2021. Atunci, susținut în mod manifest de șeful statului, Klaus Iohannis, el a câștigat, într-un congres tensionat, alegerile în fața altui fost premier, Ludovic Orban, care conducea PNL din 2017. Orban a afirmat că la congres au avut loc cele mai grave încălcări ale normelor democratice care au fost săvârșite vreodată într-un partid politic, în ultimii 31 de ani”. El a anunţat, atunci, că pune capăt parteneriatului său cu Iohannis, căruia păruse să-i fie foarte devotat, și, în decembrie, însoțit de alți demisionari din PNL, a fondat un partid nou, intitulat Forța Dreptei.

Partid istoric, fondat în 1875, PNL s-a mândrit, mereu, că se afla la guvernare în cele mai faste momente ale României: indepedenţa de stat, proclamată în 1877, când ţara scăpa de secole de dominaţie otomană, şi Marea Unire din 1918, când, la sfârşitul Primului Război Mondial, intrau sub autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiilor ţarist şi austro-ungar.

Scos în afara legii de dictatura comunistă postbelică, instalată de trupele sovietice de ocupaţie, PNL a revenit în arena politică imediat după Revoluţia din 1989. Şi se mândreşte, iarăşi, că era la guvernare în 2007, când România a fost admisă în Uniunea Europeană. Din cauza scandalurilor fără sfârşit din ultimii ani, trecutul PNL mai cântăreşte foarte puţin în percepţia publicului de azi. În cel mai recent sondaj privind intenţiile de vot, liberalii sunt cotaţi cu 16%, cu doar un procent mai mult decât turbulenta opoziţie naţionalistă, AUR, şi cu 20 de procente mai puţin decât actualii lor parteneri de guvernare, social-democraţii.