Pachetul de sănătate al românilor
Sedinţa de guvern de marţi a guvernului de la Bucureşti a avut, pe ordinea de zi, două importante măsuri, menite să crească protecţia socială a românilor.
Valentin Țigău, 14.05.2014, 16:01
Executivul de la Bucureşti a aprobat, marţi, proiectul de hotărâre cu privire la pachetul de servicii medicale, de bază şi minimal. “Este o măsură importantă pentru sistemul de sănătate şi pentru toţi românii. Putem vorbi de o redefinire a pachetului minimal de servicii şi a pachetului de servicii de bază, în interesul pacientului, a declarat, cu acest prilej, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Potrivit ministrului, principiile care au stat la baza procesului de redefinire a pachetelor sunt îmbunătăţirea accesului pacienţilor la serviciile medicale furnizate de medicii de familie şi de medicii din ambulatoriul de specialitate şi dezvoltarea serviciilor de prevenţie.
Pachetul de bază aduce, ca noutate, riscograma obligatorie pentru pacienţii asimptomatici (fără semne de boală). Ea presupune, până la 39 de ani, o vizită obligatorie la medicul de familie, cel puţin o dată la trei ani, iar la cei după 40 de ani, prezenţa anuală la medic. În acest scop, s-a mărit finanţarea, astfel încat serviciile medicale în regim ambulatoriu să fie asigurate la costuri reduse faţă de cele acordate în regim de spitalizare, concomitent cu degrevarea spitalelor, prin reducerea internărilor. De asemenea, contractul introduce obligaţia de a nu fi încasate sume de la pacienţi pentru serviciile medicale prevăzute în pachetele de servicii.
Se urmăreşte, totodată, reducerea birocraţiei, prin introducerea reglementărilor privind utilizarea biletelor de trimitere în format electronic, introducerea facturii electronice şi utilizarea dosarului electronic de sănătate al pacientului. Tot marţi, miniştrii Sănătăţii şi al Muncii au semnat ordinul comun privind modificarea criteriilor de încadrare în grad de handicap pentru persoanele diagnosticate cu hemiplegie/hemipareză, care necesită sprijin parţial sau permanent din partea altei persoane.
Iniţierea unui astfel de demers din partea celor două ministere a fost necesară, deoarece persoanele care au suferit astfel de afecţiuni cu limitări ale autonomiei personale nu beneficiau de drepturile care decurg din certificatul de încadrare în grad de handicap. România aplică, în felul acesta, criteriile şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind protecţia celor afectaţi de această maladie. Este vorba despre aproximativ 70 de mii de pacienţi români.
