Parchetul european, la start
Cu o întârziere de câteva luni, Parchetul European, noua instanţă de luptă împotriva fraudei în UE, îşi începe activitatea la 1 iunie.
Corina Cristea, 31.05.2021, 11:33
Sub conducerea fostei şefe a
DNA din România, Laura Codruţa Kövesi, Parchetul European îşi începe
activitatea la 1 iunie. Este vorba despre un nou organism de combatere a
fraudei în spaţiul comunitar, cu sediul în Luxemburg, care îşi va desfăşura
investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisie şi
de celelalte instituţii şi organisme ale UE, dar şi faţă de statele membre, în
structura sa actuală, 22 de ţări comunitare participând la această cooperare
consolidată. Este primul parchet supranaţional care investighează şi urmăreşte
penal frauda în materie de cheltuieli şi venituri, frauda în materie de TVA
(dacă implică două sau mai multe state membre şi un prejudiciu de cel puţin 10
milioane de euro), spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea
bugetului UE, corupţia activă şi pasivă sau deturnarea de fonduri care
afectează interesele financiare ale UE.
Acest nou organism al Uniunii poate, de
asemenea, să ancheteze şi să urmărească penal participarea la o organizaţie
criminală – în cazul în care scopul principal al activităţilor acesteia este
săvârşirea de infracţiuni împotriva bugetului UE – sau orice altă activitate
ilegală care este indisolubil legată
de o infracţiune împotriva bugetului UE. Sigură că ”nu există ţări curate” de
corupţie, şefa noului Parchet European a declarat, într-un interviu acordat
agenţiei spaniole EFE, că
este ”foarte mândră” să joace rolul principal în ”momentul istoric” al
inaugurării acestei noi instituţii europene şi a avertizat asupra ”riscului
ridicat” al delictelor legate de fondul european de redresare post-pandemie.
Creat pentru a investiga infracţiunile ce afectează bugetul UE, noul Parchet
European este un ”instrument” de ”protejare a intereselor noastre
economice”, motiv pentru care ”trebuie să fie puternic, eficace şi
eficient”, consideră primul procuror-șef european. Conform estimărilor sale,
corupţia, deturnarea de fonduri şi frauda în multiplele sale forme provoacă
bugetului UE pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro. Această
hemoragie financiară s-ar putea accentua în contextul pandemiei, ale cărei
efecte economice au determinat blocul comunitar să constituie, prin împrumuturi
accesate de Comisia Europeană, fondul de redresare din care statele membre pot
accesa granturi şi credite în baza planurilor naţionale de redresare şi
rezilienţă aprobate de Comisie.
Pentru
misiunea sa de identificare şi investigare a faptelor de corupţie, noua
instituţie dispune de un buget anual de aproape 45 de milioane de euro. ”Avem
bani pentru 140 de procurori”, a precizat Laura Kövesi, adăugând că este
nevoie de asemenea de ”50 de experţi şi analişti financiari”, având în vedere
provocările ”efectuării investigaţiilor în 22 de state membre, cu 22 de coduri
penale şi 22 de proceduri diferite”. Cinci state membre ale UE, respectiv
Polonia, Ungaria, Danemarca, Suedia şi Irlanda nu participă în noul Parchet
European din ”decizie politică”, în timp ce Finlanda şi Slovenia încă nu
şi-au desemnat procurorii.
