Paris – summit pentru Ucraina
România exclude trimiterea de militari în Ucraina, a reiterat, la summitul din capitala Franței, preşedintele interimar Ilie Bolojan.
Mihai Pelin, 28.03.2025, 12:15
La Paris, în cadrul unui summit, şefii de stat şi de guvern din ţările care şi-au arătat disponibilitatea de a ajuta Ucraina au finalizat consultările privind securitatea şi viitorul Europei. Continuarea sprijinului militar, economic şi umanitar pentru Kiev, coordonarea strânsă cu Statele Unite a tuturor iniţiativelor care să readucă pacea în Europa, oferirea de garanţii de securitate pentru Ucraina, menţinerea sancţiunilor politice şi economice impuse de ţările UE împotriva Rusiei au fost principalele puncte asupra cărora reprezentanţii ţărilor participante au fost de acord.
Franţa şi Marea Britanie, care au creat această aşa-numită ‘coaliţie a voluntarilor’, insistă în continuare pe coagularea unei forţe formate din militari europeni care să dea garanţii de securitate pe teritoriul ucrainean după încheierea războiului. Unii dintre liderii prezenţi la Paris au refuzat implicarea în această acţiune, în timp ce alţii nu au dat încă un răspuns. Aceste trupe nu vor fi combatante, nu vor fi plasate pe linia frontului, nu vor înlocui militarii ucraineni şi nici nu vor avea rol de menţinere a păcii – sunt clarificările aduse de preşedintele francez Emmanuel Macron, care le-a găsit şi un nume nou: ‘forţa de reasigurare’.
Puterile europene sunt hotărâte să susţină pe termen lung armata ucraineană, care ar urma să devină prima linie de apărare a Europei, în stare să prevină orice eventuală agresiune ulterioară a Rusiei pe continent. O echipă franco-britanică va fi trimisă în Ucraina pentru a participa la pregătirea viitorului format al armatei ucrainene, a mai anunţat Emmanuel Macron.
Reprezentată la reuniunea din capitala Franței de preşedintele interimar Ilie Bolojan, România s-a angajat să sprijine în continuare Ucraina să se poată apăra în faţa agresiunii ruse. În schimb, niciun militar român nu va fi trimis pe teritoriul fostei republici sovietice, o decizie luată la nivel politic, după consultarea partidelor reprezentate în Parlamentul de la Bucureşti, a reiterat Ilie Bolojan:
”România are un interes strategic să susţină în continuare Ucraina, pentru că fără o astfel de susţinere există riscul de cădere a frontului. Practic, ucrainenii, prin ceea ce fac, apărându-şi cetăţenii şi teritoriul, ţin pericolul la distanţă. Orice fel de situaţie în care Ucraina are o cădere ar însemna complicaţii importante şi o înaintare înspre zona de vest, pe care nici Europa şi nici România nu şi-o doreşte. Un alt subiect care a fost discutat se referă la forţele de garantare a păcii şi, din acest punct de vedere, aşa cum am mai spus, România nu va trimite – şi a anunţat această chestiune cât se poate de clar – niciun militar român în Ucraina.”
Liderii reuniţi la Paris au mai convenit că este necesar şi urgent ca flancul estic al NATO să fie întărit, iar preşedintele interimar român nu a exclus posibilitatea ca pe teritoriul țării să fie trimise, în curând, noi contingente de militari aliaţi. De asemenea, România va participa la grupul de lucru creat pentru supravegherea respectării recentului acord de încetare a focului în Marea Neagră.
