Parlamentul şi statul de drept
Diplomaţi occidentali s-au întâlnit, la Bucureşti, cu preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 14.05.2015, 13:10
Preşedintele Senatului,
Călin Popescu-Tăriceanu, împreună cu cel al Camerei Deputaţilor, Valeriu
Zgonea, au avut, miercuri, la Bucureşti, o discuţie cu însărcinatul cu afaceri
al SUA, amabasadorul Marii Britanii, cel al Olandei şi adjunctul şefului de misiune
a Germaniei.
Întâlnirea are loc după ce misiunile diplomatice au avut diferite
luări de poziţie în urma propunerilor de modificare a Codului Penal şi Codului
de Procedură Penală. S-a discutat despre parteneriatele strategice pe care
România, stat membru al UE şi al NATO, le are cu aceste ţări, despre mediul de
afaceri românesc, dar şi despre modificarile legilslative care privesc
justiţia.
Preşedintele Senatului României, le-a vorbit diplomaţilor despre
importanţa consolidării instituţiilor care pot apărea drepturile şi libertăţile
cetăţeanului. Călin Popescu-Tăriceanu: Statul de drept nu înseamnă
întărirea instituţiilor represive ale statului, ci înseamnă instituţii
puternice, care să fie capabile să apere drepturile şi libertăţile cetăţeneşti
în faţa abuzurilor pe care unii le pot face la adresa cetăţenilor, în general.
La rândul său, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, a
amintit importanţa independenţei Parlamentului în procesul legislativ, dar şi
rolul pe care instituţiile abilitate, printre care şi DNA, îl au în lupta
anticorupţie. Ambasadorul britanic a făcut aprecieri şi despre importanţa
discuţiilor privind statul de drept în societatea românească. Paul
Brummell: Bineînţeles, nu este rolul nostru de a sugera o
nouă lege; acesta este un rol pentru parlamentari, pentru partidele politice şi
organizaţii şi popor, aici, în România, dar vrem să fim siguri că discuţiile
care au loc în ceea ce priveşte statul de drept şi Parlament recunosc
importanţa acestei lupte anticorupţie pentru dezvoltarea României şi
prosperităţii poporului român.
Discuţiile dintre ofiicialii români şi
diplomaţii occidentali au loc după ce Parlamentului i s-a solicitat, în
repetate rânduri, să aprobe solicitările procurorilor de urmărire penală a
reprezentanţilor săi. Parlamentarii PSD care deţin majoritatea, au respins, în
unele cazuri, cereri de acest tip care-i vizau, în special, pe colegii lor de partid. Cel mai răsunător caz
rămâne cel al fostului ministru al transporturilor, Dan Şova, acuzat de
complicitate la abuz in serviciu. La sfârşitul lunii martie, majoritatea
senatorilor prezenti atunci în sală au votat favorabil cererea DNA de
încuviinţare a arestării sale preventive, dar aceasta a fost respinsă din lipsa
de cvorum. Ulterior, Curtea Constituţională a stabilit că hotărârea Senatului
în acest caz este neconstituţională.
