Phoenix, un fenomen muzical românesc
Phoenix sau moștenirea lăsată de Nicu Covaci!
Roxana Vasile, 05.08.2024, 12:10
La 77 de ani, Nicu Covaci, fondatorul legendarei trupe Phoenix, a murit vineri seara.
Vestea a făcut rapid înconjurul României, pe măsura valorii artistice a celui ce va rămâne pentru totdeauna în istoria culturală a țării.
Născut la 19 aprilie 1947, în Timişoara, Nicu Covaci a fost compozitor, chitarist, cântăreț, pictor şi grafician. A luat de mic lecții de pian, acordeon, limbă franceză, engleză și germană. A cântat la muzicuță și la chitară. A studiat la Liceul de Arte Plastice şi la Institutul de Arte Plastice din Timişoara. A fost un iubitor al atletismului, canotajului, boxului, înotului și al motocicletelor.
Alături de un coleg de şcoală, Nicu Covaci înființează, în 1961, formaţia de chitarişti Sfinţii, al cărei nume se schimbă, în 1964, în Phoenix. Perioada de început, 1964-1966, este una în care Phoenix cântă în săli studenţeşti şi în cluburi din Timişoara piese din repertoriul unor formaţii celebre la acea vreme – The Beatles, The Rolling Stones, The Monkees sau The Animals. Devine cunoscută în toată țara din momentul în care este invitată la Bucureşti, în emisiuni de televiziune.
După primul concert în Capitală, în 1965, în sala Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografie, trupa este invitată să înregistreze în studioul Radioului naţional.
În 1974, în plină perioadă etno-rock a trupei, Phoenix este, însă, interzisă de regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu.
„Mi-am dat seama că nu mai merge şi m-am hotărât să plec. De cum am ajuns în Amsterdam, am început să umblu pe la studiouri, ca să mă interesez cum să continui cu trupa afară. Singura soluţie era să-i scot ilegal din ţară. Disperarea m-a împins să fac gestul ăsta. I-am băgat în boxele Marshall şi am pornit spre graniţă” – povestea Nicu Covaci pe blogul personal despre cum au reușit să fugă din România membrii trupei.
Stabiliţi în Germania și trecând, în timp, prin transformări marcate de despărțiri și reveniri, Nicu Covaci şi colegii de trupă mai vechi sau mai noi activează sub numele Mad House și Transsylvania Phoenix.
Imediat după Revoluția anti-comunistă din 1989, trupa revine, însă, în România și are un prim concert în țară în mai 1990. Întrebat cum își explică succesul Phoenix, rămas la fel de mare după atâtea decenii indiferent de vârsta publicului, Nicu Covaci explică simplu: „Avem şi acum un public, de la 7 la 70 de ani, care cântă silabă cu silabă piesele noastre. Nu mai suntem nici tineri, nici frumoşi, dar suntem credibili”.
Vor rămâne în istoria muzicii rock românești piese nemuritoare marca Phoenix ce reinterpretează în stil etno-rock cele mai rare și mai puternice arhetipuri ale spațiului românesc – „Vremuri”, „Mugur de fluier”, „Cei ce ne-au dat nume” sau „În umbra marelui urs”…
