Piaţa şi creditarea
In România, în septembrie 2014, valoarea restanţelor la credite a persoanelor fizice şi juridice a crescut, dar în ultimul an sumele datorate de populaţie băncilor a scăzut, la fel şi numărul clienţilor restanţieri.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 06.11.2014, 12:46
In România, valoarea restanţelor la creditele mai mari de 20 mii de lei (4500 de euro), în cazul persoanelor juridice, a crescut în septembrie 2014, faţă de luna august, cu peste 300 de milioane de lei (6,6 milioane de euro). Suma depăşeşte 12 la sută din totalul creditelor, potrivit Centralei Riscului de Credit din cadrul Băncii Naţionale. Şi restanţele persoanelor fizice au crescut în septembrie faţă de luna anterioară şi au ajuns la 6 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), adică aproape 7 la sută din totalul creditelor acordate. In ultimul an, sumele restante înregistrate de populaţie au fost, însă, în scădere, cu 9,62%. Peste 85% din totalul sumelor restante ale persoanelor fizice, în septembrie, reprezentau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile. De asemenea, numărul clienţilor cu restanţe la bănci s-a redus în ultimul an, cu aproape 5 procente, la 229 mii de persoane în septembrie 2014.
Pe de altă parte, Banca Centrală a decis, miercuri, reducerea dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentule, la 2,75% şi a ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută de la 16 la 14%. BNR a menţinut însă rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la 10 la sută. Potrivit BNR, deciziile vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, concomitent cu revigorarea sustenabilă a activităţii de creditare, de natură să contribuie la realizarea unei creşteri economice echilibrate şi de durată.
Analistul economic Dragoş Cabat susţine că aceste decizii nu vor impulsiona creditarea şi nu vor duce nici la scăderea dobânzilor. Sunt foarte mulţi bani pe piaţă. Dobânzile la depozite oferite de bănci sunt mici, deci băncile comerciale nu au niciun motiv să reacţioneze la această scădere a dobânzii de politică monetară şi ele nu vor reduce dobânda la credite şi nici nu vor acorda mai multe credite acum, pe final de an, aşa că nu se va simţi în niciun fel această scădere a dobânzii de politică monetară, decât că, probabil, vor scădea dobânzile la depozite în continuare.”
Totuşi, o analiză recentă realizată de un site de specialitate arată că epuizarea fondurilor pentru programul “Prima Casa”, infuzia de lichidităţi din piaţa monetară şi dobânzile în scădere la creditele în lei au avut ca efect intensificarea cererii pe piaţa imobiliară şi, implicit, o creştere vizibilă a preţurilor, mai ales în Capitală, cu până la 3%.
Expertii susţin că, după o lungă perioadă de stagnare, în care constructiile noi de lux în Bucureşti au lipsit complet, în 2014 a revenit interesul dezvoltatorilor pentru acest segment de piaţă estimat de cei de la publicaţia Capital la 80 de milioane de euro. Expertii imobiliari spun că există, de asemenea, o cerere mare pentru achiziţia de terenuri poziţionate în locaţii de top din Bucureşti. Analiza mai arată că tendinţa din ultimii ani a proprietarilor de a oferi locuinţele spre inchiriere în loc de vânzare se menţine, din cauza ritmului greoi al vânzărilor şi de randamentul obţinut din închiriere, care permite recuperarea investiţiei în 7-8 ani.
