Planul Național de Redresare și Reziliență, ajustat

Autoritățile române anunță că au fost reduse sumele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar acesta se încadrează în 29 de miliarde de euro, așa cum cere Comisia Europeană.

Daniela Budu, 06.05.2021, 12:17

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost ajustat cu cerinţele Comisiei Europene privind proiectele majore de reforme și investiții pe care autorităţile de la Bucureşti doresc să le realizeze în perioada următoare. Premierul Florin Cîţu le-a cerut miniştrilor să finalizeze propunerile pentru acest document în perspectiva discuţiilor pe care le va avea săptămâna viitoare, la Bruxelles, cu reprezentanţii executivului comunitar. El a adăugat că bugetul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost ajustat, la recomandarea Comisiei Europene, de la 42 miliarde de euro la circa 29 miliarde de euro, după reducerea sumelor la toate capitolele. Recent, prim-ministrul a dat asigurări că planul românesc va absorbi toate fondurile europene care sunt puse la dispoziţia ţării.

Florin Cîţu: “Este momentul să accelerăm lucrurile. Avem câteva detalii de pus la punct. Sunt sigur că vom avea un PNRR care să reprezinte interesele României de dezvoltare în perioada următoare şi le vom vedea, bineînţeles. Sunt mai multe discuţii, dar sunt sigur că vom avea un PNRR bun, un PNRR prin care vom atrage toate sumele alocate României”.

Ajustarea planului a presupus modificarea alocărilor și pentru proiectul România Educată. Astfel, domeniul educaţiei va primi 3,7 miliarde de euro, o alocare mult peste media europeană, a explicat ministrul investițiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea: “Pe recomandarea Parlamentului European, pe care mi-am asumat-o, am spus de la bun început că educaţia este o prioritate. Am găsit un PNRR care avea un miliard de euro pentru educaţie. A fost o alocare iniţială de patru miliarde şi acum sunt 3,7 miliarde. În acest moment, PNRR-ul României are 12 procente pentru educaţie. Este mult peste media europeană şi este chiar peste recomandarea Parlamentului European”.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă poate ajuta echilibrarea bugetului public către un deficit în jur de 3% din PIB în 2024, prin susţinerea cererii şi ofertei interne, arată raportul de analiză a convergenţei România – Zona Euro, Monitor, publicat pe site-ul Băncii Naţionale a României. Potrivit acestuia, “Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi fondurile europene (Cadrul Financiar Multianual) au un rol excepţional pentru România, (…) ajută corecţia deficitului bugetar, poate atenua impactul contracţionist şi poate (prin reforme structurale şi investiţii publice de calitate) influenţa pozitiv evoluţia PIB pe termen mediu”.

În cadrul ședinței de marți a Guvernului de la București a fost aprobat Programul de Convergenţă al României, care conţine reforme pe care şi le asumă Executivul în domenii precum sistemul de pensii, salarizare, companii de stat sau administraţie publică.